În umbra unui doctor neurochirurg

Redactor: Maya Petcu

Tehnoredactor: Amalia Căzănaru

Grafician: Alexandra Onofreiciuc

Am fost rezident pentru 3 zile. Ce am făcut mai exact? O mulțime de lucruri, de la scrisul fișelor medicale, împrietenirea cu pacienții până la privirea operației prin microscopul ultra avansat. Pot spune că în aceste trei zile am învățat mai multe despre ce înseamnă să fii doctor decât în toți anii mei de școală, destui de altfel, la un loc.

Hai să începem cu începutul!

Cum am ajuns eu aici? Cazul meu a fost unul mai special datorită faptului că am obținut această oportunitate de pe urma implicării într-un club de liceeni (Savamed, ca să fiu exactă), dar în mod normal oricine poate să ajungă să facă shadowing într-un spital dacă știe cum să scrie un email potrivit.

Cum s-au desfășurat cele trei zile? Duminică a fost ziua în care am venit pentru prima oară la Brain Institute. Am trecut prin verificările de rutină impuse de COVID-19 și am urcat la etajul în cauză, unde zilnic mi-am pus botoșeii de plastic peste încălțăminte și/sau halatul de vizitator, de unică folosință. Ziua de lucru începea dimineața, așa că îl urmam pe domnul Dr. Ciobotaru încă de la prima oră, ca să asist la verificarea stării pacienților anteriori și apoi la întâmpinarea pacienților nou-veniți. În cazul acestor pacienți avea loc protocolul obișnuit: predarea actelor medicale, prezentarea problemei, întrebări privind istoricul medical personal și al familiei ș.a. De o importanță deosebită era controlul neurologic, adică un test de câteva minute care are în vedere aspectele importante ale sistemului nervos: capacitățile cognitive, funcțiile motorii și senzoriale, reflexele, coordonarea/cerebelul și mersul. Apoi se scriu fișele medicale, în care sunt trecute toate aceste informații colectate din discuțiile cu pacienții și se trece la analizarea investigațiilor (RMN, CT, EEG etc.). După terminarea acestora, ar trebui să se poată observa dacă există semne şi simptome neurologice, nivelul la care este afectat sistemul nervos (supra sau subtentorial, spinal, periferic, la un singur nivel sau la mai multe), localizarea leziunilor şi tipul acestora, efectul determinat de leziune asupra sistemului nervos şi etiologia cea mai probabilă ce a determinat apariţia acesteia. Următorul pas este elaborarea unui plan, calculând diferitele moduri în care poate fi rezolvată problema, dar și riscurile la care este expus pacientul. Aceste detalii trebuie, fără excepție, să fie comunicate pacientului, pentru a putea continua procedura cu întregul lui consimțământ.

Luni, a doua zi la spital, a reprezentat pentru mine prima zi în sala de operații. M-am echipat în vestiar - costum medical, bonetă, saboți medicinali - și am intrat în zona sterilă. Ar fi de notat câteva detalii importante, precum faptul că temperatura este mai mică în sală decât în exterior, accesul în sălile de operație se face numai pe baza apăsării pe butoanele mari și roșii de pe pereți sau faptul că distanța minimă permisă față de chirurg, instrumentar sau aparatură este de un metru. Eu am asistat, printre altele, la înlăturarea unei tumori din emisfera stângă, fapt datorat microscopului modern care afișa pe un ecran tot ce se vedea cu ajutorul lui.

Marți, a treia și ultima zi, a decurs asemănător celei de-a doua, doar că am avut în plus vizitarea pacienților operați cu o zi înainte. Din fericire, totul s-a desfășurat așa cum trebuia și nu au existat complicații la niciuna dintre operațiile la care am asistat. Aici a fost adevărata bucurie, deoarece puteai să simți în aer ușurarea pacienților de după momentele grele, asemenea calmului mării de după furtună.

Ce am învățat din această experiență? Prea multe pe care să le pot scrie aici... Am învățat anatomie, mai multă decât aș fi crezut că e cazul în trei zile. Am învățat să învăț. Am testat cât de solicitantă poate fi viața în domeniul medical. Am aflat pe propria mea piele cum e să te conectezi cu un pacient. Lista continuă, dar, ca să închei într-o notă pozitivă, o să rezum totul la cea mai importantă concluzie: a fi doctor merită, indiferent de ce greutăți apar pe parcurs.