Umorul ca stil de viață

M-am născut cu cel mai mare privilegiu din lumea asta: am simțul umorului. Bine, exagerez. Mi l-am dezvoltat în timp, împreună cu celelalte abilități pe care le am. Și bine am făcut, că până acum aș fi făcut poc de la atâta stres. Să vă explic.

Râsul are efecte pozitive atât pe termen scurt, cât și lung. Reduce tensiunea fizică, îmbunătățește circulația sanguină și crește aportul de aer bogat în oxigen, ajută chiar la întărirea sistemului imunitar prin eliberarea de endorfine, ce au rolul de reduce stresul și de a îmbunătăți starea de spirit. Poate că datorită acestor beneficii comedia este cel mai popular gen de film, nefiind niciodată demodată.

Ca orice artă și știință, umorul și, mai ales, crearea lui, necesită mult exercițiu și o minte deschisă, creativă și, dacă vrei să fie de calitate, un anumit grad de inteligență și spirit de observație. Să ai umor nu înseamnă numai să știi să diferențiezi situațiile serioase de cele comice, ci să fii capabil să găsești comicul în tot felul de contexte. Asta poate conduce la fenomenul numit „haz de necaz”, fapt ce se poate observa în lupta noastră de a supraviețui școlii online, dar și în sentimentele mixte pe care profii le-au dezvoltat față de noi.

Abilitatea de a apela la umor în situații dificile este asociată cu inteligența emoțională, deoarece este necesară o oarecare detașare emoțională pentru a putea privi problema din mai multe unghiuri și de a veni cu soluții creative pentru a-ți îmbunătăți starea de spirit. În schimb, dacă te ancorezi în sentimente negative, riști să devii irascibil sau pasiv. În loc să te concentrezi pe găsirea unei rezolvări, s-ar putea să intri într-un cerc vicios în încercarea de a-ți analiza și nu tristețea. În plus, o nouă perspectivă poate aduce soluții mult mai eficiente.

Pentru a face față anumitor situații dificile, o tehnică de umor des întâlnită este autoironia. Deși marea majoritate a oamenilor cred că cei care aplică această metodă sunt mai triști, ei reușesc de fapt să își conștientizeze și să își accepte propriile defecte, diminuându-și frica și simțindu-se mai siguri pe sine. Astfel, ei învață să ia atitudine și în fața necazului.

În funcție de cât de mare e necazul, ne dăm upgrade și ajungem la umorul negru. De exemplu: „Tragedie este atunci când mă tai la deget. Comedie este atunci când cazi într-un canal deschis și mori.” - Mel Brooks. Dacă ai râs, felicitări! Conform unui studiu publicat în revista Cognitive Processing, abilitatea ta de a aprecia umorul negru arată că cel mai probabil ai o inteligență peste medie.

Pentru a înțelege mai bine legătura dintre umor și inteligență, să luăm un scurt detur prin anatomie. Ca să apreciem o glumă sau o situație amuzantă pe deplin, avem nevoie de ambele emisfere cerebrale. În timp ce emisfera stângă este responsabilă pentru interpretarea cuvintelor unor glume, cea dreaptă determină dacă gluma este amuzantă sau nu. Sistemul limbic, care are un rol major în memorie, emoţii, și în elaborarea comportamentelor, este declanșat atunci când vedem sau auzim ceva amuzant. Această activitate stimulează în cele din urmă regiunea motorie a creierului să devină activă, ceea ce produce reacția fizică a râsului. Așadar, creierul acționează ca un întreg pentru a putea percepe umorul. Vă dați seama ce multe se întâmplă în procesul de creație al unei glume? În cazul în care vă bate gândul să deveniți comedianți, vă las aici un link către un interviu cu Jerry Seinfeld, în care explică metoda lui de a scrie glume: https://youtu.be/itWxXyCfW5s. Sigur, nu e ușor să faci o încăpere cu oameni să râdă. Dar și când reușești, te simți minunat. Asta pentru că râsul e contagios.

Umorul are un rol social foarte important, atât între prieteni cât și la locul de muncă. El facilitează relațiile interumane deoarece ne face să părem mai accesibili și mai puțin sceptici. Liderii de succes reușesc, în acest fel, să le câștige încrederea oamenilor. Până și vedetele de televiziune se folosesc de această tactică pentru a se face mai plăcute. Făcând glume, ele par mai prietenoase, creându-se o oarecare conexiune între ele și spectatori.

Având în vedere că este prezent în atâtea arii ale vieții noastre, umorul a devenit indispensabil. Fiecare om, în funcție de maturitate, cultură, mediu, educație inteligență și context, are un simț al umorului propriu. Poate că în timp ce Mădălina se uită la stand-up-uri cu Micutzu, Mara vizionează piesele de teatru ale lui Caragiale, David se uită la comedii franțuzești, Maria citește cărți fantasy care satirizează realitatea în care trăim, și eu termin sezonul 5 din Gilmore Girls. Dacă facem un pas mai mare în spate putem observa că oamenii, prin simplul lor fel de a fi, sunt amuzanți.

Și, în caz că nu v-ați luat doza zilnică de umor, asta a fost gluma zilei pentru mine:

De ce în calendarul lui Chuck Norris se trece direct de la 31 martie la 2 aprilie?

Nimeni nu îl păcălește pe Chuck Norris.