Teste de personalitate

Redactor: Andra Medrega

Tehnoredactor: Teodora Furtună

Grafician: Ilinca Ciochia

De la cele 16 personalități din testul Myers-Briggs până la chestionarele simpliste de la BuzzFeed, care îți trezesc curiozitatea neînțeleasă să afli ce sendviș ești, cu toții am făcut la un moment dat un tip de test de personalitate. V-ați întrebat vreodată de ce încearcă psihologii să găsească moduri de a măsura personalitatea, sau cum vă pot ajuta testele în dezvoltarea voastră personală? În continuare, voi răspunde unor curiozități pe care le-ați putea avea în legătură cu aceste teste.

În primul rând, ce e personalitatea?

O putem defini ca felul caracteristic al unei persoane de a gândi, a simți și a se comporta. Studiile din domeniu ne-au confirmat ceva ce probabil puteți intui, și anume că trăsăturile noastre de caracter se datorează atât mediului, cât și genelor moștenite. De-a lungul anilor, mulți au încercat să găsească cele mai precise feluri de a încadra personalitatea în anumite limite, însă nu și-au ales o sarcină prea ușoară, fiindcă există mii și mii de adjective și feluri în care poți descrie pe cineva - poate v-au venit și vouă acum câteva în minte involuntar, în timp ce citeați. Teoria „Big Five”, una dintre cele mai cunoscute pentru măsurarea personalității, a venit ca o soluție pentru această problemă, fiindcă a încadrat-o în cinci dimensiuni care să cuprindă o gamă mai largă de trăsături: deschidere, extraversie, conștiinciozitate, agreabilitate și nevrotism. Fiecare dintre ele poate fi văzută ca o scală pe care poți avea un scor mai ridicat, echilibrat, sau mai scăzut - există astfel miliarde de combinații în care să încadrezi personalitatea, demonstrând unicitatea fiecăruia dintre noi. În plus, nu există caracteristici „bune” sau „rele”, pentru că ele interacționează cu mediul și, în funcție de asta, ne pot fi utile sau nu în diverse contexte.

Cum funcționează testele de personalitate?

Majoritatea testelor folosite în zilele noastre, inclusiv cel care măsoară cele cinci trăsături, presupun ca cel evaluat să răspundă afirmând sau negând faptul că se regăsește în anumite atitudini și comportamente descrise. Ele sunt considerate destul de precise, deoarece cercetătorii au observat că felul în care o persoană se descrie prin aceste teste este de obicei concordant cu felul în care o descriu apropiații săi. Totuși, este foarte important să reținem că testele de personalitate pot fi relevante doar dacă suntem sinceri când răspundem. Oamenii au tendința de a își dori să demonstreze ceva despre ei înșiși uneori, chiar dacă își ignoră de fapt trăsăturile autentice - consecința este că rezultatele nu vor mai arăta realitatea deplină, ci cea pe care ei și-ar dori-o de fapt. Pentru aceste cazuri, testele moderne au o scală care estimează probabilitatea ca o persoană să distorsioneze pozitiv sau negativ răspunsurile date la chestionar sau să dea răspunsuri inconsistente, la întâmplare, măsurându-se astfel validitatea testului.

De ce suntem atât de atrași de măsurarea personalității?

Probabil sunteți deja obișnuiți cu oamenii care au în descrierea Instagramului „infj”, „entp” sau alte tipuri de personalitate, dar și cu cei care v-au explicat care le sunt calitățile și defectele în funcție de „birth chart-ul lor”. Oamenii au fost dintotdeauna fascinați și chiar provocați de întrebarea „cine sunt eu?”, iar fenomenele de care am vorbit mai sus, sunt probabil o manifestare a dorinței de a ne explora pe noi înșine prin diverse moduri, testarea personalității prin chestionare fiind una dintre ele. O altă explicație ar fi că vremsă aflăm cum ne diferențiem față de alți oameni, ce ne face speciali, dar și cum ne asemănăm și ce ne aduce împreună (de multe ori, ne place să aflăm că am cunoscut pe cineva cu același tip de personalitate, conform testului Myers-Briggs, spre exemplu, fiindcă pare că ne regăsim în acea persoană).

Care este scopul testelor și cum ne pot ajuta?

Când testele de personalitate au început să atragă interesul cercetătorilor, aceștia s-au lovit de o problemă: oamenii reacționează diferit în contexte diferite, așa că a trebuit să caute tipare comportamentale ca să poată indica felul în care oamenii răspund în general la anumite situații. Astfel, ajungem la unul dintre scopurile principale ale testelor de personalitate: cel de predicție. În funcție de rezultatele obținute, putem prezice cum va reacționa o persoană în diferite situații, în ce conjuncturi este mai probabil să ajungă sau în ce medii sociale sau de lucru va excela. De aceea, până și companiile folosesc de multe ori testarea pentru a-și da seama care dintre candidați ar fi mai potrivit pentru o anumită slujbă, care s-ar descurca și s-ar simți cel mai bine în acea poziție. Punând la un loc toate trăsăturile unei persoane cu interesele sale, putem obține predicții din ce în ce mai apropiate de realitate.

Totodată, testele pot reprezenta un instrument foarte util pentru dezvoltarea personală dacă reușim să îl folosim în favoarea noastră. Încadrând trăsături complexe de personalitate în fațete atât de bine delimitate, testele ne pot ajuta să ne dăm seama ce am vrea să îmbunătățim la noi, mai ales când apelăm la ajutorul unui psiholog care să ne explice și să ne pună în perspectivă rezultatele. Testarea alături de un psiholog este cu atât mai benefică pentru adolescenți, deoarece, pentru ei, trăsăturile care reies din rezultate reprezintă deocamdată niște tendințe de personalitate (aceasta fiind încă în formare) care pot fi modelate dacă își doresc să lucreze la ele.

Rezultatele testelor de personalitate nu ar trebui privite ca pe o „etichetă” cu care să ne definim sau ca un mod perfect de a prezice ce va face o persoană într-un anumit context - complexitatea comportamentului uman va face imposibilă această misiune. Totuși, ele merită o șansă când le privim ca începutul, nu sfârșitul, unui proces îndelungat de autocunoaștere, de descoperire a cine suntem în prezent și cine am vrea să devenim.