.jpeg)
Redactor: Mara Oprea
Tehnoredactor: Giulia Ciubucciu
Grafician: Sarah Iliescu
Teoria necesității sau a motivației, prezentată de Mc. Clelland, încearcă să demonstreze cum nevoia unei persoane de putere, de realizare și/sau de afiliere îi afectează pe oameni în viața lor, în acțiunile acestora și, implicit, în formarea personalității fiecăruia.
În anii 60’, David Mc. Clelland a publicat cartea „Societatea de realizare”. În aceasta, el susține că fiecare persoană, indiferent de sex, etnie sau vârstă, prezintă trei motivații ce ne ajută să funcționăm în societate: nevoia de realizare, de putere și de afiliere. În același timp, el crede că dominanta fiecărui individ conduce la diferențierea de trăsături dintre oameni. Acestă formare depinde, în mare parte, de cultura și de experiențele acumulate de-a lungul vieții.
Mc. Clelland a observat nevoile (motivațiile) umane prin “Thematic Apperception Test”. Acesta constă în privirea unei imagini. Momentul în care analiza psihologică începe este atunci când rogi mai mulți oameni care au, bineînțeles, personalități diferite, să încerce să-și imagineze ceea ce ar putea fi reprezentat în acea poză și să descrie emoțiile care îi cuprind atunci când o privesc. Acest lucru arată diferențele dintre ei și modul în care percep ei emoțiile. Psihologul deomnstrează prin acest experiment cum nivelul de aspirație modelează comportamentul unui individ.
1. Nevoia de realizare se regăsește în oamenii cu o preocupare puternică de a-și atinge obiectivele provocatoare. Aceștia au dorința de a îndeplini sarcini complicate. De asemenea, ei își asumă riscuri calculate, realizabile. Oamenii cu acest tip de nevoia preferă situațiile în care rezultatele pot fi asumate de ei înșiși, în care pot lucra singuri, fiind automotivați. Nevoia de feedback constant cu privire la progresul lor este, de asemenea, o caracteristică reprezentativă în acest caz. El trebuie să fie echilibrat, să conțină atât lucrurile bune, cât și pe cele negative despre, de exemplu, un proiect sau o situație.
2. Nevoia de putere se regăsește în oamenii care vor să-i controleze și să-i influențeze pe alții. Lor le face plăcere să aibă concurență, dar se bucură și de câștigurile din dezbaterile cu ceilalți, statut ș.a.m.d. Cei din această categorie sunt atrași de domenile ce conțin activități sociale și de relații cu clienții. Persoanele cu o nevoie de putere ridicată sunt, deseori, împărțite în două grupuri: factorii ce motivează puterea personală sau cea instiuțională. Cei din primul caz își doresc să-i controleze pe ceilalți, însă celorlalți le place să coordoneze o echipa pentru a ajuta, de exemplu, compania la care lucrează. Aceștia au potențial ridicat de a fi lideri buni. Ei apreciază feedback-ul direct.
3. Necesitatea afilierii se regăsește la persoanele care țin foarte mult la nevoia de a aparține unui grup. Acestor oameni nu le plac provocările ce au un risc ridicat, preferând situațiile sigure. Își doresc să fie plăcuți, făcând sacrificii pentru a face acest lucru posibil poate și în situațiile în care nu sunt apreciați. Ei tind să fie de acord cu ceea ce decide restul grupului. Pentru aceștia, motivația e dorința de apartenență și de a fi iubiți. Ei evită conflictele și nu apreciază concurența care le poate afecta relațiile. De obicei, respectă regulile chiar și atunci când sunt nedreptățiți, din frica de a nu fi respinși. Aceste persoane apreciază feedback-ul în care este pus în evidență modul în care au răspuns la încrederea ce le-a fost acordată.
O altă teorie ce abordează motivația este „Teoria nevoilor” de Abraham Maslow. Aceasta a generat o faimoasă piramidă intitulată „Piramida lui Maslow”. Primele doua cele mai importante nevoi (cele de la baza piramidei), din punctul lui de vedere, sunt cele primare (apă, hrană ș.a.m.d.), iar apoi siguranța și securitatea personală. Apoi urmează nevoile sociale, de apartenență. În urma celor spuse mai sus, putem afirma că aceastea sunt similare cu necesitatea afilierii a lui Mc. Clelland. Apoi, urmează nevoie de recunoaștere socială (în mare parte, asemănătoare cu nevoia de putere), iar după aceea, cea de autorealizarea și dezvoltatrea personală (apropiate de nevoia de realizare). Cea mai evidentă diferență dintre cele doua teorii ar fi că Maslow crede că există o ordine a nevoilor ce se respectă la fiecare persoană, pe când Mc. Clelland susține că ordinea celor trei variază de la individ la individ. Părerile sunt împărțite, însă ambele tratează același subiect.
În concluzie, din punctul meu de vedere, cunoașterea celor trei tipuri de nevoi redactate de Mc. Clelland ne poate ajuta pe toți să-i înțelegem atât pe ceilalți, cât și mai important, pe noi înșine. Cred că fix faptul că ele se împletesc și formează o persoană ne face atât de diferiți unii de alții, aceste caracteristici fiind uneori ușor depistabile, alteori foarte greu, depinzând de individ. Consider că toată lumea are elemente din toate categoriile, unele care ies mai în evidență decât altele.
Bibliografie: