Redactor: Ioana Coțofană
Tehnoredactor: Amalia Căzănaru
Grafician: Ioana Furtună
Rețelele de socializare permit tinerilor să fie la curent cu evenimentele importante care se întâmplă în jurul lor, să depășească limitele manualelor și ale orelor de curs, fiind modalitatea cea mai răspândită de a accesa informații.
Cu toate acestea, internetul poate avea efecte negative asupra adolescenților, expunându-i la diverse forme de violență, precum hărțuirea, amenințarea, ura față de anumite minorități, rasismul și multe altele.
Potrivit studiilor recente, 96% din adolescenții din Statele Unite folosesc frecvent cel puțin o rețea de socializare, statistici care, corelate cu rezultatele alarmante ale unor studii actuale, conform cărora problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor au devenit din ce în ce mai des întâlnite, devin îngrijorătoare. În ultimul deceniu, rata violenței în școli, precum și cea a depresiei și suicidului în rândul elevilor a crescut treptat.
Riscurile ar putea fi legate de cât de mult folosesc tinerii internetul. Un studiu realizat de o universitate de prestigiu din SUA, având ca subiecți peste 6500 de adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani, a constatat că cei care folosesc rețelele de socializare mai mult de 3 ore pe zi sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta probleme în controlul emoțiilor de zi cu zi, fiind mai predispuși la violență.
Alte studii au observat că se poate stabili o legătură între folosirea excesivă a internetului și simptomele de depresie și anxietate. În 2016, un experiment vizând 450 de tineri a constatat că utilizarea constantă a telefoanelor noaptea duce la un nivel mai ridicat de anxietate și o calitate mai proastă a somnului.
De ce este internetul atât de periculos?
Un răspuns destul de simplu ar putea fi „Profits over safety”. Platformele de socializare utilizează algoritmi care se folosesc de aspectele vulnerabile ale personalității utilizatorilor, cu scopul de a-i atrage și de a-i ține activi cât mai mult. Cea mai mare parte din profitul rețelelor de socializare provine din publicitate și promovarea diferitelor personalități, „influencers”, persoane care pot fi adesea exemple negative pentru adolescenți, reprezentând idealuri imposibile sau diverse surse de inspirație ale tinerilor în domenii nu tocmai pozitive.
Totodată, expunerea repetată la diferite acte de violență prezente pe internet are efecte nocive asupra copiilor, al căror raționament și capacitate de a diferenția binele de rău nu sunt încă bine dezvoltate, ceea ce poate determina o așa-zisă normalizare a violenței, aceasta fiind constant prezentă în viața lor, lucru care duce la lipsa empatiei.
Un studiu de durată realizat de Universitatea Michigan în cursul a 30 de ani a observat că nivelul de empatie în rândul studenților a scăzut cu 40% de când internetul a devenit popular. Această stare de nepăsare continuă față de ceea ce se întâmplă cu cei din jurul nostru duce la scăderea îngrijorării cu privire la sentimentele și problemele acestora, scăderea probabilității de a-i ajuta pe ceilalți sau de a face ceva pentru comunitate, cruzimea crescută asupra animalelor și, nu în ultimul rând, la o înclinație crescută spre violență.
Ce este „efectul de dezinhibare online”?
Anonimitatea și siguranța oferite de dinamica interacțiunilor pe rețelele de socializare poate determina utilizatorii să se exprime în moduri pe care nu le-ar lua niciodată în considerare în cadrul interacțiunilor face-to-face. Unii utilizatori se vor comporta într-o manieră ostilă, agresivă, pe care nu o manifestă și offline. Datorită comodității oferite de anonimitatea din spatele ecranului, tinerii tind să fie foarte direcți, scriind lucruri poate chiar ofensatoare, deoarece cred că în mediul virtual nu există consecințe.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „efectul de dezinhibare online” și presupune că inhibițiile sunt reduse din cauza anonimatului, invizibilității și sentimentelor de responsabilitate aproape inexistente în interacțiunile online. Acest lucru poate duce la certuri intense care se pot termina în confruntări verbale violente, hărțuiri cibernetice sau chiar cu interacțiuni fizice agresive.
Discuțiile aprinse de pe rețelele de socializare escaladează foarte repede din cauza publicului mare. Indiferent dacă urmăritorii susțin o parte sau cealaltă, cei implicați direct în conflict, fiind „în lumina reflectoarelor”, se simt obligați să câștige argumentul, refuzând să cedeze. Aceste interacțiuni pot chiar să provoace agresiuni în viața de zi cu zi, presiunea de a continua conflictul trecând de pragul unei dispute online. Astfel, o manifestare violentă online poate duce la acte de agresiune în lumea offline.
Toate acestea fiind spuse, sunt de părere că rețelele de socializare sunt folositoare, având cu siguranță beneficiile lor, dar ar trebui să fim mai atenți la interacțiunile noastre și timpul petrecut online, deoarece niciodată nu știi ce te așteaptă pe internet.
Comments