Sindromul Munchausen

Redactor: Daria Chirita

Grafician: Raluca Ioana Serba

Dacă te numeri printre admiratorii cărții „Everything, everything” sau doar al ecranizării (ca și mine, de altfel), te voi dezamăgi când îți voi spune adevărul despre mama personajului principal feminin, Maddy. Aceasta nu o ținea închisă in casă, mințind-o că nu poate lua contact cu lumea exterioara din cauza afecțiunii sale, SCID (severe combined immumodeficiency) doar pentru că era o mamă grijulie, care își manifesta dragostea și grija în mod exagerat. Suferea, de fapt, de sindromul Munchausen by proxy.

Ce este acest sindrom?Deși nu este o tulburare comună și, cel mai probabil, nu cunoașteți pe nimeni cu această patologie, simptomele vi s-ar putea părea cunoscute.

Sindromul Munchausen (cunoscut și ca tulburare facticioasă) este o patologie psihiatrică rară, care apare la persoane cu tulburări de personalitate și care se manifestă prin necesitatea de a simula o boală sau chiar mai multe. Persoanele în cauză mint despre simptomele pe care le au, se prefac că se simt rău sau chiar apelează la metode care îi determină, într-adevăr, să aibă multiple stări care necesită urgent asistență medicală. Cei care suferă de acest sindrom nu sunt motivați în acțiunile lor de o dorință puternică de a dobândi câștiguri materiale de pe urma bolilor fictive, ci dintr-un set de forțe complexe, de natură psihologică: nevoia de atenție a celor din jur, a simpatiei și empatiei lor.

Așa cum am spus, unii pacienți nu se opresc doar la simularea unor simptome, ci merg și mai departe și își induc diverse stări. De exemplu, aceștia își pot administra substanțe nocive, medicamente contraindicate sau medicamente uzuale, dar în cantități periclitante. În unele cazuri, persoanele cu aceasta formă rară de sindrom apelează la autovătămare, ca mai apoi să își infecteze rănile.

Pacienții preferă sa inducă cadrele medicale în eroare, oferindu-le informații greșite despre istoricul lor medical sau date personale imprecise. Aceștia, deși simulează boala conștient și limpede, „ca la carte”, cerințele lor sunt inconștiente, confuze, fiind animați de efectul manipulator pe care îl au asupra medicilor și asistenților. Cu toate acestea, din cauză ca vizitele la spital sunt regulate și de fiecare dată apar noi și noi simptome, doctorii devin suspicioși și, de aceea, nu își permit să rămână prea mult timp sub observația aceluiași echipaj medical. Astfel, pacienții cu Munchausen syndrome pot ajunge să aibă un istoric medical incomensurabil.

Cum putem recunoaște o persoană cu sindromul Munchausen? În cele mai multe cazuri, pacientul dispune de un dosar medical spectaculos, care cuprinde o sumedenie de simptome exagerate, care în mod normal nu ar putea fi corelate, lipsa unor diagnostice clare, deși au fost realizate numeroase teste și analize. De asemenea, o altă caracteristică este, cum am punctat și anterior, schimbarea periodică a medicului, ajungând nu doar să schimbe clinicile, spitalele dintr-un oraș, ci chiar să caute noi cadre medicale în alte orașe. Simptomatologiile revin chiar și după un tratament corect. Pacientul are un vast bagaj de cunoștințe, dispunând de noțiuni medicale avansate, concepte științifice bine implementate, datorate unor studii în domeniul medical.

Bineînțeles că există consecințe ale unui astfel de comportament. Pacienții se pot confrunta cu efecte adverse generate de medicamentele prescrise, uneori chiar și supradoze în cazul unor cantități mai mari ingerate, complicații în urma unor scheme de tratament sau a unor intervenții chirurgicale, culminând chiar și cu moartea.

Cauzele sindromului nu sunt cunoscute in totalitate, dar au fost surprinse anumite constante în profilul și istoricul pacienților. Abuzurile în copilărie, neglijența în primii ani de viață, tulburările de personalitate se află în capul listei. Unii oameni pot fi predispuși la dezvoltarea acestei patologii: cei care au suferit boli grave, de lungă durată în copilărie (perioadă în care s-au aflat în centrul atenției și au primit multă îngrijire din partea familiei), boli cronice ale unuia dintre membrii familiei, persoane care au dificultate în distingerea realității de fantezie, care au abilități dezvoltate de manipulare și înșelătorie, un istoric de probleme de naturăpsihică și psihologică (depresii, halucinații, șoc post-traumatic).

Diagnostic și tratament

Diagnosticarea sindromului este foarte dificilă din cauza lipsei de corectitudine și de coerență a pacientului. Medicul trebuie să elimine o serie de boli simulate sau mentale, să examineze atent rezultatele ilogic-patologice ale testelor de laborator, să insiste pentru a obține documente medicale anterioare și să nu se eschiveze de a folosi observarea ocultă și urmărirea prin camere de filmat ascunse.

Tratamentul vizează mai degrabă să gestioneze, decât să vindece tulburarea, având rar cu adevărat succes. Uneori psihiatrii prescriu medicamente care îi ajută pe pacienți să țină sub control depresia sau anxietatea (în unele cazuri, aceștia iau tratamentul medicamentos în dozaje mult mai mari, pentru a primi în continuare ajutor medical). Terapia cognitiv-comportamentală și psihanaliza sunt esențiale, dar nu și suficiente, majoritatea pacienților refuzând ajutorul de natură psihologică.

MUNCHAUSEN SYNDROM BY PROXY (MSP)

Este termenul utilizat pentru a descrie o formă rară, dar gravă de abuz, în care o persoană simulează o serie de simptome sau chiar le induce asupra unui alt individ. Cel mai frecvent, este exercitat de unul dintre părinți asupra copiilor, preponderent mama. Cei care suferă de această formă a sindromului ar face orice pentru a obține atenția celor din jur, punând în pericol chiar și viața propriului copil. Potrivit unui studiu de la Clinica Cleveland, aproximativ 1,000 din 2,5 milioane de cazuri de abuz asupra copiilor este corelat cu MSP.

Așadar, afecțiunea este mult mai serioasă. Deși filmul „Everything, everything” nu pune accentul pe boala de care suferea mama lui Maddy, ci pe puterea unei iubiri inocente, pure, pentru care merită să îți riști viața, există documentare care portretizează într-o manieră verosimilă, brutală, chiar fragilă pe alocuri, ce înseamnă, de fapt, să trăiești cu Munchausen Syndrome by proxi. Unul dintre ele este „Mommy Dead and dearest”.

Acest film documentar urmărește evoluția lui Gypsy Rose, care trăiește în minciună încă din primii ani, sub atenta și neobosita supraveghere a mamei sale, Dee-Dee Blanchard. Nu doar Gypsy a trăit crezând ca este grav bolnavă, ci și restul familiei, prietenii, vecinii, chiar o mare parte a populației, întrucât a fost un caz mediatizat. Imaginea lui Dee-Dee de mama puternică, devotată și perseverentă, care ar fi făcut orice pentru a-și vedea copilul sănătos a rămas mult timp irefutabilă. Adevărul era unul sumbru, sordid, cutremurător. Dacă sunteți cu adevărat pasionați de crime și cazuri misterioase, vă invit să surprindeți esența acestui documentar: repercusiunile abuzului asupra copiilor, urmărind efectele pe care le are asupra victimei, în plan moral, social și psihologic, dar și asupra agresorului.