Serotonina sau hormonul fericirii

Redactor: Daria Chiriță

Grafician: Raluca Ioana Șerba

Cu siguranță toți ați auzit cel puțin o dată despre serotonină și efectele benefice pe care le are, dar mai puțin cunoscut este faptul că este neurotransmițătorul cu cel mai mare impact asupra organismului.

Cunoscută și drept „hormonul fericirii”, serotonina este un neurotransmițător (substanță care ajută la realizarea conexiunilor și la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos), care a fost considerat inițial un agent vasoconstrictor, contribuind la îngustarea vaselor de sânge. Abia mai târziu, după ani de studiu, s-a descoperit că această ne impactează fiecare parte din organism, de la emoții până la abilitățile motorii.

Serotonina sau 5-hidroxi-triptamina/5 - HT, după denumirea chimică internațională, este sintetizată din triptofan - un aminoacid care provine din alimentele pe care le consumăm - și, de aceea, în mare parte aceasta este produsă de tranzitul gastro-intestinal și doar o cantitate mică rezultă din activitatea glandei pineale a creierului, localizată între cele două emisfere. Un rol important în producerea triptofanului îl au alimentele bogate în proteine și carbohidrați și tocmai de aceea ne simțim mai fericiti după ce înfulecăm o porție mare de cartofi prăjiți și burger la fast-food-ul nostru preferat.

Rolul serotoninei în organism

Deoarece se găsește preponderent în stomac și intenstine, aceasta contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv, dar și la semnalarea stărilor de foame. Intervine în reglarea stării de spirit și în diminuarea anxietății, stimulează funcțiile cognitive și memoria și menține echilibrul intern atunci când apar semne că ceva nu ar funcționa cum trebuie în organism. Rolul inhibitor al acestui compus se reflectă în reducerea poftei de mâncare și în reducerea durerilor. Nu mulți știu ca stările de insomnie pot fi provocate de deficitul de serotonină, pentru că aceasta stimulează secreția de melatonină.

Ce se întâmplă în organism atunci când scade nivelul de serotonină?

Se pot înregistra lipsa apetitului, apar stări de irascibilitate, de iritabilitate, până la anxietate. Ea poate fi cauza problemelor cu memoria și incapacitatea de a fi atenți, dar poate provoca și tulburări ale somnului și chiar insomnii.

Ani de-a rândul, la cele mai prestigioase universități, a fost studiată relația dintre serotonină și depresie. Este oare nivelul scăzut al acestui transmițător o cauză a afecțiunii cu care se confruntă din ce în ce mai mulți oameni?

Studiile recente demonstrează că, deși putem măsură concentrația ei din sânge, încă nu am reușit să aflăm și nivelul serotoninei din creier. Astfel, legătură dintre deficitul acestui neurotransmițător și depresie nu e clară.

Cu toate acestea, medicii continuă să prescrie antidepresive (selective serotonin reuptake inhibitors-SSRIs). În mod normal, organismul reabsoarbe neurotransmițătorul după ce a fost trimis impulsul nervos. SSRI au rolul de a opri corpul din a reabsoarbi serotonina, astfel cantitatea care rămâne în creier este mai mare, influențând starea individului. Chiar dacă cercetările nu au relevat existența unei relații concrete între administrarea de antidepresive și nivelul acestui hormon, oamenii au declarat că s-au simțit mai bine doar după o doză.

Luate în exces, antidepresivele pot cauza apariția Sindromul serotoninergic, în care se observă simptome precum hipertensiunea, tahicardia, tremurul, dilatarea pupilelor.

Deși încă nu s-a descoperit o explicație pentru deficitul acestui neurotrasmițător, cercetătorii au realizat conexiuni între acesta și o dietă neechilibrată.Mai mult, scăderea nivelului de serotonină mai poate fi cauzat și de lipsa de vitamina B6 din organism, de stresul de lungă durată, dar și de infecțiile cronice, boli autoimune sau cancer.

Încă o caracteristică inedită a acestui compus atât de complex este faptul că acesta există în cantități diferite în organismul femeilor față de cel al bărbaților. Sexul feminin dispune de mult mai mulți receptori ai acestui „hormon al fericirii” decât cel masculin, ceea ce se poate reflecta în libertatea cu care femeile își exprimă sentimentele, în entuziasmul lor, în timp ce bărbații adoptă o atitudine mai rezervată. Însă, proteina care face posibil transportul serotoninei funcționează mai lent la femei, ceea ce duce la apariția așa-numitelor „mood-swing”, nota definitorie a tuturor femeilor.

Cum putem stimula producția de serotonină?

Așa cum am punctat și anterior, dieta joacă un rol fundamental în producția de triptofan, deci, implicit și de serotonină. Astfel, o dietă echilibrată, bogată în proteine, va crește nivelul acestui compus. Putem opta pentru lactate, carne de pui și curcan, spanac dar și unele fructe, precum bananele.

Soarele este un factor decisiv, vitamina D fiind cea care stimulează producția de serotonină. Un studiu realizat de Universitatea din Toronto și Universitatea de Medicină din Viena a demonstrat că proteina care realizează transportul serotoninei este mai puțin activă pe timpul sezonului rece și așa sunt explicate stările de apatie, chiar și tristețe pe care le experimentăm în această perioadă a anului.

O altă modalitate de a restabili echilibrul psihic este prin conștientizarea aspectelor pozitive din viață noastră, prin proiectarea unor imagini care ne oferă liniște și confort, dar și prin meditație. Într-un studiu publicat de neuropsihologul Elisabeth Perreault-Linck și colegii săi, este menționată legătură dintre inducerea stărilor emoționale pozitive (prin rememorarea unor amintiri fericite, prin meditație, prin realizarea unor activități plăcute) și creșterea nivelului serotoninei.

Cu toate acestea, studiile au demonstrat că factorul care impulsionează cel mai puternic producția de serotonină este mișcarea, efortul fizic. Includerea în rutină zilnică a exercițiilor fizice ne poate restabili starea de spirit și poate ține depresia departe.

Considerat de mulți un simplu neurotransmițător, serotonina este, de fapt, cea care influențează fiecare aspect al vieții noastre. De la orele pierdute noaptea neputând adormi, la stările de apatie nemotivate cu care ne confruntăm la o simplă ieșire cu prietenii, până la exploziile de entuziasm atunci când ne întâlnim cu persoana iubită, serotonina, prin complexitatea și dualitatea ei, ne urmărește la fiecare pas.