Rolurile de gen în societatea de ieri și de azi

Redactor: Teodora Neagoe

Tehnoredactor: Pavel Secară

Grafician: Mara Diaconescu

Normele de gen și rolurile privitoare la acestea descriu modul în care societatea a pus etichete asupra oamenilor în funcție de genul cu care se identifică, dar și cu vârsta pe care o au, presându-i în a se conforma în funcție de contextul social în care se află. De aici au apărut nenumărate probleme în ceea ce privește imaginea pe care ar trebui să o întruchipeze o persoană, născându-se stereotipuri toxice și diferențe dăunătoare între oameni (inegalitatea de gen, de drepturi).

Înainte de toate însă, trebuie definite noțiunile de gen și rol de gen. Când se ia în discuție genul unei persoane, se face referire la cum se identifică acea persoană, reprezentând atât un construct social, cât și conceptul cel mai personal, mai interior despre ei înșiși ca femeie, bărbat și/sau persoană non-binară. Oamenii își definesc identitatea de gen într-o varietate de moduri profund personale, care pot include femeie sau bărbat, însă se pot extinde și la identități precum agender, genderfluid, gender nonconforming (neconformitate de gen) și nu numai. De menționat este că identitatea de gen nu corespunde nici cu sexul, nici cu orientarea sexuală a unei persoane. În ceea ce privește rolul de gen, el se referă la comportamente, atitudini și acțiuni pe care societatea le consideră adecvate sau potrivite pentru un bărbat sau o femeie, băiat sau fată, conform normelor și tradițiilor culturale.

Normele de gen sunt principii ce guvernează comportamentele fetelor, băieților, femeilor și bărbaților în societate și le restricționează identitatea de gen, în detrimentul a ceea ce este considerat a fi adecvat. Încă din primii ani de viață este insinuată ideea că fetelor le plac lucrurile roz, trebuie să se joace numai cu păpuși și lucruri „drăguțe”, trebuie să aibă un comportament delicat, să fie cuminți, extinzându-se pe parcursul creșterii lor la activități precum priceperea la treburi casnice și îngrijirea copiilor, fiind închise în sfera „feminității”. Băieților, în schimb, le sunt îndoctrinate ideile de putere, duritate, nu trebuie să plângă, nici să fie vulnerabili, trebuie să fie agresivi, să le placă sporturile, nu să fie empatici sau rafinați, să intre în bula „masculinității”. Prin acestea răsare și impactul conceptelor de masculinitate și feminitate, accentul fiind pus pe ideea de concept, de iluzie, de noțiune transformată de societatea victoriană în normă, începând a fi demontată abia în a doua jumătate a secolului XX. Aceste diferențe tradiționale sunt dăunătoare dezvoltării copiilor în adulții de mâine, nu numai pentru că îi depărtează de la propriile sentimente și dorințe, ci și din cauza probabilității mai mari de a transmite mai departe aceste valori și de a nu le corecta.

Astfel de norme de gen ne sunt insuflate chiar și în viața de zi cu zi. În școală, când este vorba despre căratul manualelor sau despre treburi tehnice, băieții sunt cei rugați să intervină pentru a ajuta, în timp ce fetele sunt implicate numai atunci când sunt în discuție activități mai „ușoare”, precum cine scrie frumos sau cine este mai bine organizat. Limitarea abilităților persoanelor în acest fel este prejudicioasă, afectând inconștient concepțiile personale ale acestora prin a le fi spus că, de fapt, nu sunt potrivite pentru astfel de treburi sau nu sunt în stare să le îndeplinească (a se face delimitarea între ideea de „gentleman” și a crede că fetele/ femeile nu sunt în stare, fizic, de anumite sarcini). Lucru întâmpinat tot în perioada aceasta este și lipsa de promovare a domeniilor STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) în rândul fetelor, existând mereu această convingere că fetele trebuie să exceleze pe partea umanistă, artistică, în timp ce băieții trebuie să se orienteze către partea tehnologică, rațională, științifică a lucrurilor, de prea puține ori fiind încurajată privirea înspre ambele domenii de către ambele părți implicate. În prezent, această problemă este privită cu alți ochi comparativ cu trecutul, existând atât o susținere din ce în ce mai puternică a fetelor și a femeilor în domeniile STIM, cât și o promovare mai accentuată a acestora, fiind totodată încurajată implicarea băieților în domeniile umaniste (deși acest lucru nu este la fel de mult resimțit).

Impactul normelor de gen se reflectă în gândirea și în mentalitatea persoanelor, contribuind astfel în mod negativ la diferite situații, precum sănătatea mintală a indivizilor, diferențele de gen la locul de muncă, sexismul, misoginismul, stereotipurile și așteptările față de oameni pentru a se comporta într-un anumit fel. O problemă importantă, existentă atât în trecut, cât și în prezent este inegalitatea salariilor între femei și bărbați. În medie, femeile sunt plătite, la nivel global, cu aproximativ 20% mai puțin decât bărbații, a anunțat în 2022 Organizația Internațională a Muncii (ILO) de Ziua Internațională a Egalității de Salarizare (18 septembrie). Acest lucru se datorează mai multor factori, printre care discriminarea, lipsa de oportunități în ceea ce privește educația și ideea adesea promovată în legătură cu rolul de mamă pe care multe femei îl au sau și-l doresc, anume că e scopul ultim al acestora să aibă grijă de copii, bărbații ocupându-se de carieră și de „a aduce bani în casă”. Rădăcinile problemei sunt adânci și au legătură cu modul în care înțelegem, ca societate, conceptul de familie. În acest subiect se iau în considerare exact aceia care încă au o astfel de mentalitate normativă.

În ciuda unor schimbări importante produse în lumea actuală, nu poate fi negat progresul relativ încet al lucrurilor, tocmai de aceea fiind necesară (auto)informarea oamenilor asupra subiectului, a nuanțelor sale variate și ascunse printre rânduri, discutarea deschisă asupra problemelor pe care le trezesc situațiile discriminatorii și dăunătoare și susținerea organizațiilor care luptă pentru combaterea inegalității de gen și a stereotipurilor tradiționale cu impact negativ.

Viziunea mea asupra normelor de gen și a problemelor pe care le stârnesc este destul de larg întinsă, întrucât există felurite note particulare de luat în considerare, foarte importante pentru a înțelege rădăcinile de la care au pornit mentalitățile normative, cât și cum au ajuns ele să se dezvolte fără ca cineva (desigur, cu câteva excepții) să-și pună întrebarea „de ce se întâmplă astfel lucrurile?”, „de ce etichetăm oamenii în funcție de concepte pe care nu le-am definit corect încă de la început?”. Identitatea de gen și drepturile femeilor și ale persoanelor de culoare vor fi în continuare suprimate atât timp cât nu se va discuta despre acestea, se va trece cu vederea sau se va merge pe principiul „taci, înghite și mergi mai departe” și, totodată, până când nu vor exista politici clare care să intervină asupra problemelor discriminării, diferențelor salariale între femei și bărbați, stereotipurilor dăunătoare sănătății mintale a oamenilor. Deoarece subiectul nu poate fi comprimat într-un singur articol, discuția trebuie dusă mai departe.