Resurgența extremei de dreapta

redactor: Bianca Bâsceanu

tehnoredactor: Alexandra Anghel

grafician: Lavinia Dumitru

Reapariția curentului de extremism politic, fie că vorbim de alinieri de stânga sau de dreapta, autoritare sau liberale, reprezintă o problemă de amploare mondială, mai ales în ultimul timp. Datorită internetului, fiecare om are acum o voce ce poate avea un impact mai mare asupra unui număr mai mare de semeni, realizându-se o diferență față de comunicarea primordială și răspândirea ideilor doar din vorbă în vorbă din punct de vedere al ușurinței răspândirii informației.

Totuși, de ce a început acest fenomen al extremismului să fie resimțit la scară largă abia în deceniul curent și nu odată cu apariția internetului?

Adevărul este că istoria funcționează în valuri, fiind repetată fie în mod voit sau nu. Cei ce nu au cunoștinte despre trecut apelează la mecanisme care au fost clar dovedite a fi exagerate de-a lungul anilor, în timp ce cealaltă categorie alege să repete istoria dintr-un nostalgism al trăirii în altă eră, cu toate că nu au experimentat pe cont propriu greutățile vremii. Cele doua categorii se întrunesc, fară să țină cont neapărat de fondul cultural și urmărind un singur scop: să iși atingă obiectivul socio-politic.

În zilele noastre, liberalismul de dreapta este la putere, fiind vorba despre un regim capitalist în majoritatea țărilor. Din cauza asta, orice iese din afara tiparului, în mod special curentele de stânga sau autoritarismul, se evidențiază inițial în mod negativ, din cauza fricii interioare la nivel de individ față de schimbare. Însă, după ce această frică este învinsă, individul afectat de primirea informației apartenente unui curent începe să analizeze rațiunea ei, urmând să decidă dacă o va adopta sau nu. Discursul persuasiv are un rol major în adunarea noilor adepți, fiind vorba despre manipularea informației astfel încât să capteze atenția publicului. Propaganda ideilor prin mass media, informații false sau îndemnul de a se asocia unei cunoștințe însemnate din viața unui om sunt principalele mijloace de manipulare, fiind răspândite informații ce pot fi complet false.

Interesul stârnit este perpetuat de dorința de a cerceta și afla mai multe despre ce tocmai s-a aflat, căpătându-se astfel o înțelegere a ideilor dincolo de contactul inițiativ. Această etapă este crucială procesului de afiliere cu un curent politic, întrucât în cazul unei înțelegeri eronate a principiilor se poate realiza o alăturare incorectă la o comunitate, riscându-se căpătarea de forțe noi în moduri aparente sau asocierea cu curente distructive la scară largă.

Acest fenomen al extremismului a început să fie resimțit încă de la mijlocul anilor '10, în momentul alegerii lui Donald Trump în SUA. Cum America de Nord reprezintă o forță politică majoră, alegerea unui președinte republican a determinat lumea întreagă să îi urmărească cariera, el câștigând din ce în ce mai mulți adepți chiar și dincolo de granițele țării sale. Partidul său, asociat dreptei autoritare, și-a propagat ideile prin intermediul monopolului asupra anumitor posturi de televiziune, reușind astfel să le stârnească curiozitatea tuturor ce dețin un mijloc de acces către emisiile televiziunilor. Majoritar, Trump a fost susținut de către oamenii de statut social inferior, în culmea ironiei, dar și de cei ce sprijină individualismul și egocentirsmul în detrimentul societății la scară largă. Astfel, America anilor 2015-2020 a fost caracterizată de o atitudine egoistă și de promulgarea legilor antiliberale, care se aliniau cu identitățile demograficului primar, bărbați de vârstă mijlocie de culoare albă. Un exemplu evident îl reprezintă atacurile între civili, care culminează înaintea expirării mandatului de președinte cu cazul lui George Floyd. Cu toate că segregatismul este interzis, rasismul cazual și "Karens", în principiu soțiile demograficului țintă, deci susținătoare forțate ale curentului, au constituit o sursă majoră de probleme pentru minoritățile din State, fiind vorba despre atacuri personale, instigate de ura promovată de curentul politic.

Instaurarea carantinei dure în 2020 din cauza Coronavirusului a condus în mod direct la explozia amploarii acestui fenomen de răspândire al curentelor politice, implicând de data aceasta sursele de informare extra mass media și în mod special rețelele de socializare. Informația are acum un "pipeline" aparte, pornindu-se de la Facebook și ajungandu-se la 4chan, Reddit sau Qanon. Selectivitatea, dar și afiliatele politice deja existente între grupurile de utilizatori, s-au accentuat odată cu influxul de noi utilizatori, ce se află acum în toate cele trei faze ale afilierii politice. Noi "board"-uri și "subreddit"-uri încep să fie create atât pentru căpătarea noilor adepți, fie prin publicitate plătită pe "frontpage" sau prin propagarea realizată de către membrii comunitatiilor", cât și pentru cercetarea și perpetuarea ideilor pentru cei care deja s-au decis să adopte această afiliație. Prin algoritmul lor, dar și prin liberul acces la informații sau efectul „camerei cu ecou”, platformele extremiste au un rol semnificativ, chiar de protagonist în deceniul actual, pentru intensificarea autoritanismului sub toate formele sale. Utilizatorii caută să se exprime și să capete o identitate intelectuală și socială prin susținerea unor ideologii politice, rețelele de socializare oferindu-le exact acest mijloc de expresivitate a individualității.

Desigur, există extremiști de ambele părți ale taberelor pe toate platformele, de la anarhiști la fasciști și chiar mai departe, însă categoria susținătorilor autoritanismului este stringentă datorită urei pe care o promovează. Liberalii se confundă în mulțime, susținând drepturile tuturor oamenilor în concordanță cu legislațiile actuale, în timp ce comuniștii au parte de o atenție puțin mai mare de atât, din cauza faptului că susțin drepturile egale pentru toată lumea din punct de vedere economic. Radicalii se evidențiază datorită faptului că se opun societății curente, având ca unul dintre scopuril principale denigrarea atât a liberalilor, cât și a comuniștilor. Totuși, ei reușesc să stârnească indiganrea unei mari părți din populație din cauza exagerării și tăriei cu care cred în ideile lor, ceea ce poate stârni două reacții din partea unui individ neafiliat politic cu autoritarii: fie indignare, fie acord. Cumva, prin agitația pe care o provoacă, ei atrag "spiritele rebele", ce nu au apucat să se răzvrătească în tinerețe și caută acum, în floarea vârstei mijlocii, să își împlinească visurile tinereții. Violența, ura și alte trăsături ale calităților întunecate ale oamenilor pot stârni reacții diametral opuse, ceea ce face că acest curent să fie complet imprevizibil, atât din punct de vedere al agresivității, cât și al numărului adevărat de susținători.

În concluzie, la resurgența extremismului, de orice natură, stă nevoia de identitate proprie, care se manifesta prin acțiuni exagerate, în anumite cazuri în conflict direct cu nevoile societății și drepturile universale ale omului. Mai mult, introducerea în lumea acestor ideologii este, de multe ori, doar o aparență, informațiile fiind înșelătoare astfel încât să se poată realiza manipularea maselor. Ferocitatea de a se afirma prin egocentrism a individului, dar și a accentuării activității și a obținerii scopurilor proprii prin forță brută, reprezintă un factor de risc al acestor curente, motiv pentru care, personal, consider că ar trebui regulate prin educația temeinică și explicarea amănunțită a istoriei universale a omenirii, cu exemple clare de cauze și efecte negative.