.jpeg)
Redactor: Elena radu
Tehnoredactor: Giulia Ciubucciu
Grafician: Andreea Negulescu
Ce este MBTI?
Teoria lui C. Jung despre tipuri de personalități a stat la baza creării testului. Acesta a împărțit oamenii în mai multe categorii.
În funcție de modul în care te raportezi la oamenii din jur, poți fi introvertit sau extrovertit. Cele două nu sunt considerate funcții cognitive, ci atitudini. Prin urmare, pot fi aplicate oricărui tip de gândire.
Conform cărții lui Jung, Psychology Types, există patru principale funcții cognitive:
Thinking presupune asocierea activă a informațiilor primite de mediu. Este împărțită în extrovertită (gândire obiectivă) și introvertită (gândire subiectivă).
Feeling înseamnă că analiza intelectuală este mai puțin importantă pentru persoana caracterizată și de această funcție, deci relația dintre ego și mediul înconjurător este realizată prin determinarea acceptării sau respingerii. Criteriile după care se face evaluarea sunt subiective. Funcția se împarte în: partea extrovertită (preocuparea ca mediul extern să fie armonios) și cea introvertită (căutarea unui ideal care nu există în realitate).
Sensation este funcția care combină thinking cu feeling, transmițând stimulii către percepție. Astfel, oamenii cu această trăsătură sunt influențați de starea lor psihică, chiar dacă înțeleg lumea și prin gândire activă. Percepția extrovertită interpretează obiectiv senzațiile, stările provocate de mediu; de exemplu, dacă persoana ar bea cafea, s-ar simți mai energică, fără alte implicări emoționale. Pe de altă parte, percepția introvertită adaugă la percepția extrovertită o notă de subiectivism. Folosind același exemplu: cineva introvertit ar fi, să spunem, nostalgic, pentru că i-au fost aduse aminte momente frumoase din iarna trecută.
Intuition, oferind o variantă de percepție alternativă funcției sensation, propune interpretarea pasivă, fără ca persoana să înțeleagă cert de unde a venit asocierea, a mediului din jur. Intuiția extrovertită asimilează informații din lumea exterioară, pe când cea introvertită percepe subiectiv obiectele din jur, dar lipsindu-le de însușirile propriu-zise. De exemplu, dacă i-am arăta unui intuitiv introvertit o imagine cu o floare ruptă, ar încerca să determine cauza ruperii florii: poate că un copil se juca prin parc și a văzut o floare pe care a vrut să i-o dea mamei sau poate că avea de făcut un proiect cu flori presate.
În urma studierii lucrării lui Jung, Katherine Briggs și fiica ei, Isabel Myers-Briggs, au dezvoltat, pe baza cărții, testul Myers-Briggs, prescurtat MBTI – Myers Briggs Types Indicator. Testul este format din aproximativ 100 de propoziții, iar răspunsurile sunt date în baza unei scări de măsurare a corectitudinii afirmației. De exemplu: „Vi se pare dificil să vă prezentaţi altor persoane.”, mai jos există o scară de la 1-7, 1 însemnând „Nu sunt de acord”, iar 7 fiind „Sunt de acord”.
Aplicația practică a teoriei propuse de psihanalist a făcut câteva modificări lucrării inițiale. Una din ele presupune gruparea funcțiilor cognitive în perechi (thinking/ feeling și sensing/ intuition), după ce măsoară. Astfel, sensing este un capăt al axei pe care se află, la polul opus, și intuition. De asemenea, acum nu mai sunt numite funcții cognitive, ci trăsături.
Altă schimbare este adăugarea unei noi perechi, judging/ prospecting, care măsoară abilitatea ta de a-ți face planuri și de a te ține de ele. Dacă reușești în majoritatea cazurilor, atunci ești judging, altfel, dacă ești flexibil și te poți adapta relativ ușor la imprevizibil, ești prospecting.
O modificare ce ține de simplificarea înțelegerii rezultatului este formarea acronimului din 4 litere. De exemplu, dacă rezultatul tău este ESFP înseamnă că ești o persoană extrovertită, care își folosește percepția în mod obiectiv (percepție extrovertită) pentru a interpreta lumea și se bazează pe sentimente atunci când dorește să înțeleagă mediul înconjurător. În plus, ești un om care se adaptează ușor unor situații noi, poți fi dezorganizat.
Prin urmare, testul Myers-Briggs, prescurtat MBTI, este un test de personalitate al cărui scop este predicția comportamentului nostru.
Ce este astrologia?
Astrologia se ocupă cu studiul influenței astrelor asupra noastră. Aceasta atribuie fiecărei persoane o constelație, în funcție de perioada în care s-a născut. Pe lângă zodia ta propriu-zisă (sun sign), ți-au fost determinate luna (moon sign) și ascendentul (rising sign), printre altele. Toate informațiile despre planete și zodiile care le reprezintă pot fi găsite în birth chartul tău, care este o diagramă a cerului de la ora nașterii tale.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au corelat pozițiile astrelor din ziua de naștere cu modelarea personalității, a relațiilor romantice și succeselor economice ale persoanei. Să spunem că ai sun sign-ul Rac: atunci, conform astrologiei, ești o persoană sensibilă, dar totodată intuitivă.
Cele 12 zodii au fost împărțite în funcție de elementele dominante, formând 4 grupuri: foc (Berbec, Leu, Săgetător), pământ (Taur, Fecioară, Capricorn), aer (Gemeni, Balanță, Vărsător) și apă (Rac, Scorpion, Pești).
Care sunt asemănările dintre MBTI și astrologie?
Ambele caută să catalogheze personalitatea oamenilor, împărțindu-i în grupuri cu însușiri comune. Cu toate acestea, oare chiar sunt de încredere? Astrologia este considerată o pseudoștiință, pentru că nu avem niciun studiu care să confirme că, într-adevăr, există vreo corelație între planete și personalitate.
Pe de altă parte, testul Myers-Briggs propune o abordare mai formală și oarecum științifică a determinării personalității. O posibilă problemă este că răspunsurile pe care le dăm pentru a ne fi calculată personalitatea nu sunt cele care ne reprezintă cu adevărat caracterul, ci doar proiectarea unui model. De exemplu, prietenii mei observă că sunt o persoană sociabilă, dar eu, punând mai mult preț pe imaginea unui om introvertit, voi bifa că prefer să nu ies la petreceri, deși, cu adevărat, este invers.
Unii psihologi consideră că interesul lui Jung pentru astrologie i-ar fi influențat mult teoria. Există patru mari însușiri (thinking/ feeling și sensing/ intuition), la fel de multe precum în astrologie (foc, apă, aer, pământ).
În Antichitate, Hipocrate a corelat substanțele corpului cu aceste elemente, folosindu-se de proprietățile lor: uscat – aer, umed – apă, cald – foc, rece – pământ. Mai apoi, un alt filosof a creat cele patru tipuri de temperamente – sangvinic, coleric, flegmatic și melancolic. Jung, conștient sau nu, a fost influențat de descoperirile făcute înaintea sa, preluând ideea de împărțire a oamenilor pe categorii în funcție de psihicul lor. Ulterior, pentru a-și exemplifica teoria, Jung a comentat personalitatea lui Platon. În analiza lui, a folosit elemente astrologice pentru a exprima modul lui de a gândi (aer – thinking).
Există diferențe între MBTI și astrologie?
Evident că da.
Astrologia a creat anumite însușiri care să se conformeze celor 12 zodii. De fapt, modelele de personalitate sunt generice, dar din cauza dorinței de a ne încadra în categoria care ne este predestinată, ajungem să credem că orice trăsătură care face parte din caracteristicile zodiei ne reprezintă. Diferența dintre MBTI și astrologie este că testul te încurajează să răspunzi tu singur la o serie de întrebări, pe când astrologia deja ți-a atribuit întreaga personalitate.
Pe de altă parte, testul Myers-Briggs admite posibilitatea ca personalitatea și felul în care reacționezi în anumite situații să fie influențat de mediul extern. MBTI-ul îți calculează personalitatea fix în momentul testului, dar acest lucru nu înseamnă că ea nu se poate schimba.
Așadar?
Astrologia și testul Myers-Briggs sunt asemănătoare, pornind amândouă de la ideea că oamenii pot fi împărțiți în grupuri cu trăsături comune, ceea ce este adevărat, dar niciuna dintre variantele de determinare a personalității nu pare de încredere. Una aduce o abordare fatalistă, iar cealaltă consideră că fiecare persoană își poate examina oarecum obiectiv interesele.
Părerea mea este că MBTI-ul s-ar putea dezvolta și mai mult. Cred că o îmbunătățire ar fi combinarea rezultatelor testelor persoanei căreia vrem să-i aflăm personalitatea, cu cele ale familiei, ale prietenilor săi apropiați, dar și cu cele de la oamenii de-abia întâlniți de către aceasta.
Bibliografie: