Maladaptive Daydreaming

Redactor: Mara Iordache

Grafician: Maria Dumitrescu

Toți ne aducem aminte când eram mici și ne imaginam că suntem alte persoane când ne plicitseam: eroi, celebrități sau personaje din desenele animate pe care le vedeam. Chiar și acum unii dintre noi mai ,,visăm cu ochii deschiși’’. Totuși există niște persoane care (în funcție de anumiți factori printre care se numără severitate și frecvența episoadelor) ar putea avea o condiție psihiatrică numită maladaptive daydreaming (prescurtat MD).

Ce este maladaptive daydreaming?

În 2002, un profesor pe nume Eli Somer a publicat un articol unde descria o condiție pe care a numit-o ,,maladaptive daydreaming’’, o tulburare în care o persoană petrece în jur de 60% din timpul ei trează, într-o lume imaginară. Mai interesant este că aceștia sunt conștienți de faptul că e o lume fictivă unde se retrag, mai mult, ei chiar rămân în contact cu lumea ,,reală’’. Problemele apar când în anumite cazuri persoanele încep să înlocuiască interacțiunile cu oameni ,,reali’’ cu interacțiuni imaginare și acest lucru o să înceapă să afecteze cum se comportă la locul de muncă și cum percep persoamele în general. În 2016 CNN a făcut un reportaj despre o doamnă din California care era concediată de la locurile de muncă pe care le avea deoarece era deseori distrasă, agitată sau întârzia pentru că era distrasă de lumea pe care și-o crease.

De ce anumite persoane ajung să aibă maladaptive daydreaming?

MD poate fi un rezultat al traumei, abuzului sau singurității, de aceea în general se consideră a fi o parte ale altor tulburări mentale (tulburări de hiperactivitate cu deficit atențional, tulburări de anxietate, depresie și tulburări obsesiv compulsive). Când aceste persoane se simt stresate, singure sau pur și simplu nemulțumite cu viața lor se retrag într-o lume fictivă unde lucrurile sunt tot timpul bune. În cazul acesta ar putea fi considerat și un coping mechanism.

De ce duce la un ciclu vicios MD?

Cum am zis mai sus, anumite persoane încep să fugă atât de des de realitate încât ajung să se auto-izoleze și să aibă eșecuri în viață și atunci din nou se retrag în lumea lor fictivă ca să nu trebuiască să sufere consecințele lumii ,,reale’’.

Dacă nu le face bine, de ce nu se opresc din a ,,visa cu ochii deschiși’’ ?

Pentru că este ca și un drog, de asta e catalogat ca și o dependență comportamentală. O persoană de 36 de ani din Portland, Oregon spune că nimeni cu condiția aceasta nu-și dorește neapărat să trăiască așa. Acesta zice că este greu ,,să te lași de visat’’ pentru că contrar unui alcoolic care ar putea rămâne făra alcool, n-ai cum să rămâi ,,făra minte’’. În plus, nu-și pot controla când și cât timp intră în aceste ,,lumi’’(cum ne sugerează și numele maladaptive=adaptare rea).

Maladaptive daydreming nu este recunoscută ca tulburare psihică de American Psychiatric Association (APA), dar în ultimii ani au fost făcute mai multe studii în SUA, Polonia si Elveția ca să putem întelege mai bine fenomenul.

Voi la ce ați visat astăzi?