Importanța somnului

Redactor: Riana Kacic

Tehnoredactor: Daria Motoc

Grafician: Lavinia Dumitru

Cu toții am trecut prin asta: este ora 11 noaptea și ai o temă pe care trebuie să o predai până la 12. Sau poate ai stat până dimineața să înveți pentru un test. Sau pur și simplu ideea de a dormi nu îți surâdea în clipa aceea. Cu toții ne-am simțit astfel și, indiferent de motiv, am fost nevoiți să stăm până târziu, să lăsăm somnul pentru altă dată și să ne concentrăm pe lucruri mai importante. Însă, adevărul este că odată ce statul treaz până târziu devine un obicei, atât sănătatea ta mentală cât și cea fizică au de suferit, deoarece somnul este una dintre cele mai importante funcții ale corpului, chiar dacă este adesea trecut cu vederea. Așa că, de ce trebuie să dormim?

Toți oamenii au un „ceas intern” care reglează ciclul de somn, controlând când te simți obosit și gata de culcare sau energizat și alert. Acest ceas funcționează pe un ciclu de 24 de ore cunoscut sub numele de ritmul circadian. După ce te trezești din somn, vei deveni din ce în ce mai obosit pe parcursul zilei. Aceste sentimente vor fi resimțite cel mai puternic seara înainte de culcare.

Și lumina influențează ritmul circadian. Creierul conține un grup de celule numit nucleu suprachiasmatic în hipotalamus care transmite semnale atunci când ochii sunt expuși la lumină naturală sau artificială. Aceste semnale ajută creierul să determine dacă este zi sau noapte. Oamenii sunt creaturi diurne, ceea ce înseamnă că ritmurile noastre circadiene sunt stabilite de mișcările soarelui. Pe măsură ce lumina naturală dispare seara, organismul va elibera melatonină, un hormon care induce somnolență. Când soarele răsare dimineața, organismul va elibera hormonul cunoscut sub numele de cortizol care promovează energia.

​Somnul are mai multe etape, fiecare jucând un rol esențial în a permite minții și corpului să se trezească odihnite. Înțelegerea ciclului de somn ajută, de asemenea, la explicarea modului în care anumite tulburări precum insomnia și apneea obstructivă în somn pot afecta sănătatea unei persoane. Într-o noapte obișnuită, se trece prinpatru până la șase cicluri de somn. Nu toate ciclurile de somn au aceeași lungime, dar durează în medie de aproximativ 90 de minute fiecare. Într-un ciclu există patru faze de somn: unul pentru somnul REM (rapid eye movement) și alte trei pentru somnul non-REM (NREM).

Faza 1: N1

​Prima etapă este în esență etapa de „ațipire” și durează în mod normal 1-5 minute. Există modificări ușoare ale activității creierului asociate cu adormirea.

Este ușor să trezești pe cineva în această etapă de somn, dar dacă o persoană nu este deranjată, se poate trece rapid în faza 2.

​Faza 2: N2

​În timpul celei de a doua etape, se observă o scădere a temperaturii, mușchi relaxați, respirație și ritm cardiac încetinit, iar mișcarea ochilor se oprește. În general, activitatea creierului încetinește, dar există perioade scurte de activitate care ajută de fapt să reziste la trezirea din cauza unor stimuli externi. Somnul din faza 2 poate dura 10-25 de minute în timpul primului ciclu de somn, iar fiecare etapă N2 poate deveni mai lungă în timpul nopții. În mod colectiv, o persoană își petrece de obicei aproximativ jumătate din timpul de somn în somn N2.

​Faza 3: N3

​În etapa a treia, cunoscută și ca somn profund, este mai greu să trezești pe cineva. Tonusul muscular, pulsul și frecvența respirației scad în somnul N3 pe măsură ce corpul se relaxează și mai mult. Experții consideră că această etapă este esențială pentru recuperarea și creșterea corpului. De asemenea, poate întări sistemul imunitar și alte procese cheie ale corpului. Chiar dacă activitatea creierului este redusă, există dovezi că somnul profund contribuie la gândirea perspicace, creativitate și memorie.

Petrecem cel mai mult timp în somn adânc în prima jumătate a nopții. În timpul ciclurilor timpurii de somn, etapele N3 durează de obicei 20-40 de minute. Pe măsură ce continui să dormi, aceste etape se scurtează și se petrece mai mult timp în somn REM.

​Somnul REM

​În timpul somnului REM, activitatea creierului crește. În același timp, corpul resimte atonia, o paralizie temporară a mușchilor, cu două excepții: ochii și mușchii care controlează respirația. Chiar dacă ochii sunt închiși, ei pot fi văzuți mișcându-se rapid. Se crede că somnul REM este esențial pentru funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, învățarea și creativitatea. Somnul REM este cunoscut pentru cele mai clare vise, ceea ce se explică prin creșterea semnificativă a activității creierului. Visele pot apărea în orice etapă de somn, dar sunt mai puțin frecvente și intense în perioadele NREM.

În circumstanțe normale, nu intri într-o etapă de somn REM până când ai adormit aproximativ 90 de minute. Pe măsură ce noaptea trece, etapele REM devin mai lungi, mai ales în a doua jumătatea nopții. În timp ce prima etapă REM poate dura doar câteva minute, etapele ulterioare pot dura aproximativ o oră.

Pentru un adolescent între 14 și 18 ani este recomandat să doarmă 8-10 ore, iar pentru tineri între 18-25 de ani și adulți se recomandă 7-9 ore de somn. Cu cât ești mai mic, cu atât trebuie să dormi mai mult deoarece crește cantitatea de informații pe care o asimilează creierul tău. Somnul în sine poate fi de trei tipuri: somnul profund, caracterizat de faza N3, în care creierul tău salvează informații în hipotalamus, somnul ușor (N2), unde restul informațiilor care nu au fost salvate în timpul somnului profund sunt uitate pentru a face loc pentru noi informații și somnul REM care ajută la înțelegerea informațiilor și formarea conexiunilor dintre informații noi și vechi.

Dacă deseori sau chiar zilnic dormi mai puțin decât este recomandat, corpul tău va avea de suferit, cele mai comune semnale de alarmă fiind somnolența excesivă, căscatul frecvent, iritabilitatea și oboseala pe timpul zilei. Alte riscuri psihologice pot fi: un comportament impulsiv, un nivel ridicat de anxietate sau depresie, paranoie și gânduri suicidale. De asemenea, există multe alte efecte negative asupra organismului, deoarece somnul joacă un rol important în sistemul cardiovascular, sistemul endocrin și sistemul digestiv. Cu cât stai treaz o perioadă mai lungă de timp, cu atât creierul tău are de suferit. După 48 de ore, o persoană poate să înceapă să sufere de depersonalizare, un nivel de stres foarte ridicat și, în cazul persoanelor care au stat treze mai mult de 96 de ore, psihoza de privare de somn în care percepția ta asupra realității va fi grav distorsionată.

Pentru a menține un stil de viață sănătos, este important să ai un program de somn bine stabilit. De asemenea, este important să te culci și să te trezești în fiecare zi (sau aproape în fiecare zi) la aceeași oră pentru a-ți regla ritmul circadian. Înainte de culcare nu mânca foarte mult, deoarece acest lucru poate cauza disconfort în timpul somnului. În schimb, creează un spațiu ideal pentru somn. Camera este recomandată să fie întunecată, răcoare și să fie liniște. Astfel, poți fi sigur să ai un somn plăcut și să te trezești odihnit.