.jpeg)
Redactor: Andra Medrega
Tehnoredactor: Alice Anescu
Grafician: Ana Florescu
Imaginează-ți că ai de luat o decizie importantă în viața ta și îți este greu să alegi între două opțiuni. Orice ai alege, cealaltă opțiune nu va mai fi disponibilă. S-ar putea să-ți treacă prin minte ideea că vei avea remușcări în viitor în legătură cu decizia luată. Dacă vei regreta alegerea pe care o faci acum? Dacă îți vei da seama prea târziu că nu ai luat decizia „bună” și nu vei mai putea da înapoi? Imaginează-ți că vei simți acel regret - acum mai poți lua o decizie?
Regretul este o emoție percepută de noi ca fiind negativă, o comparație între ce este și ce ar fi putut fi. Însă, pe lângă dorința individului ca anumite evenimente din viața lui să se fi întâmplat diferit, regretul presupune și sentimentul de vină, partea de „self-blame”. Oamenii regretă cel mai mult aspectele din viața lor asupra cărora au avut control, fiindcă le este mai ușor să se auto-învinovățească pentru lucrurile pe care le-au făcut sau, dimpotrivă, au ales să nu le facă, decât pentru cele care au fost în afara controlului lor.
Cei mai mulți dintre oameni regretă mai mult acțiunile pe care nu le-au făcut, comparativ cu acțiunile realizate. Nimeni nu poate evita sentimentul de regret. La un moment dat cu toții l-am simțit sau îl vom simți într-o anumită măsură. Totuși, există metode prin care fiecare dintre noi poate face față acestei emoții. E important să acceptăm prezența sentimentului de regret, să nu încercăm să-l ignorăm, dar și să ne acceptăm greșelile, iar apoi să ne iertăm pentru ele și să nu devenim „atașați” de starea de vinovăție. Atunci când reușim să trecem prin aceste etape, putem începe să învățăm cu adevărat din greșeli.
Uneori, regretul poate deveni un sentiment apăsător dacă individul nu încearcă să-și schimbe mentalitatea, dar alteori, în timp, poate să se diminueze aparent de la sine. Atunci, se pune întrebarea - când se poate spune că regretul are un impact asupra sănătății mintale? Când regretul se transformă dintr-un sentiment trecător într-o stare pe care individul o retrăiește constant, devine un factor de stres în viața sa. Adevărul e că oamenii vor simți diferit aceste trăiri, dar pentru majoritatea regretul devine o problemă când începe să le afecteze starea mentală în viața de zi cu zi. Stresul prelungit poate fi un factor de risc pentru tulburări precum anxietatea și depresia, însă poate avea chiar și consecințe la nivel fizic, precum inhibarea apetitului, problemele cu somnul, tensiunea musculară sau durerile de cap.
Te-ai gândit până acum că, dacă regretul ajunge să fie „înrădăcinat” în mentalitatea ta, poți ajunge să-ți schimbi radical, poate chiar inconștient, comportamentele? În exemplul pe care l-am dat la începutul articolului, spuneam că dacă tu asociezi decizia cu un potențial declanșator al unor remușcări, îți va fi și mai greu să faci o alegere: probabil o vei amâna sau chiar vei lăsa pe altcineva să o facă pentru tine - dacă e în afara controlului tău, nu vei avea ce să regreți. În schimb, dacă asociezi inacțiunea cu un regret anticipat, e mai probabil ca tu să faci o alegere, pentru a nu te simți vinovat în viitor că nu ai făcut nimic.
Cred că cel mai important este să știi cum să interpretezi sentimentul de vinovăție, să-ți dai seama de ce a apărut, ce-ți poate spune despre comportamentele tale, dar și în ce contexte prevezi că va apărea. Poți anticipa consecințele unor acțiuni viitoare, uneori periculoase, iar gândul că îți vei regreta decizia te poate opri astfel din a-ți asuma riscuri fără rost. În alte situații, îți poate părea rău că nu ai luat în seamă anumite oportunități, iar regretul îți poate spune ceva despre activitățile care sunt importante pentru tine. Alteori, remușcările te pot ajuta să devii o persoană mai bună, dacă îți accepți trecutul și începi să te concentrezi pe ce poți face în prezent. Perspectiva din care privești diverse evenimente îți poate schimba complet mentalitatea - într-un final, chiar și starea.