.jpeg)
Articol realizat în colaborare cu revista Perspective
Redactor: Alexandra Grigore
Tehnoredactor: Ana Clara Beciu
Grafician: Sofia Negut
Hipersomnia este caracterizată prin somnolența excesivă care apare la un individ aproape în fiecare zi, deși somnul de noapte are valori normale (între 8-12 ore). Persoanele care se confruntă cu această tulburare au dificultăți în menținerea stării de veghe și pot adormi în situații nepotrivite. Episoadele de somn din timpul zilei nu survin sub forma unor ,,atacuri’’, ca în cazul narcolepsiei, ci apar în situații în care stimularea este scăzută, ca lecturile plictisitoare sau drumurile lungi.
Hipersomnia este o tulburare a somnului prezentă la aproximativ 7% din populație, ponderea fiind mai mare în rândul femeilor. Principalele cauze sunt unele tulburări de somn (narcolepsia – stări de somnolență în timpul zilei; apnee de somn – întreruperi ale procesului de respirație în timpul somnului), obezitatea, abuzul de alcool sau substanțe interzise, traumatismele craniene sau bolile neurologice, factorii genetici (rude care suferă de aceeași tulburare), depresia.
Hipersomnia poate fi de mai multe tipuri: primară (apare fără o cauză medicală sau psihiatrică identificabilă; persoanele afectate se confruntă cu o nevoie excesivă de somn, stare de somnolență pe timpul zilei), secundară (provocată de o altă afecțiune medicală, neurologică sau psihiatrică; cauzate de apnee obstructivă, boala Parkinson, scleroză multiplă, depresie), idiopatică (somnolență excesivă cronică fără o cauză identificabilă; pacienții au o stare de confuzie și dezorientare la trezire, cunoscută sub numele de „beție de somn”), narcolepsie de tip 1 (caracterizată prin somnolență diurnă, cataplexie, pierdere bruscă a tonusului muscular), narcolepsie de tip 2 (se manifestă tot prin somnolență diurnă excesivă, însă în lipsa cataplexiei) și sindromul Kleine-Levin (afectează predominant adolescenții și se caracterizează prin episoade recurente de hipersomnie extremă; aceste episoade pot dura zile sau săptămâni, indivizii dormind până la 20 ore pe zi).
Simptomele hipersomniei au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate. Câteva exemple sunt: somnolență diurnă excesivă (se manifestă printr-o nevoie irezistibilă de a dormi în timpul zilei, chiar și după un somn nocturn aparent adecvat; indivizii pot adormi în situații nepotrivite, cum ar fi în timpul conversațiilor sau chiar în timpul conducerii vehiculelor), somnul nocturn prelungit (persoanele dorm 10, 12 sau chiar mai multe ore, un timp semnificativ mai lung decât media populației generale; somnul prelungit poate perturba programul zilnic și poate conduce la o izolare socială), dificultatea trezirii, beția de somn (fenomen cunoscut și sub numele de „inerție de somn severă”, este caracterizată printr-o stare de confuzie, dezorientare și comportament inadecvat la trezire), afectarea funcțiilor cognitive (dificultăți de concentrare, probleme de memorie, capacitate redusă de a procesa informații), modificări ale dispoziției (iritabilitate crescută, schimbări bruște de dispoziție și o predispoziție către stări depresive).
Severitatea hipersomniei este stabilită cu ajutorul chestionarelor și testelor de somnolență și al polisomnografiei. Tratamentul care este recomandat pentru vindecarea de această tulburare este ventilația cu presiune pozitivă continuă. În acest caz, pacientului i se recomandă să doarmă cu o mască conectată la un aparat prin care se administrează oxigen cu presiune pozitivă. Presiunea fluxului de aer va menține căile aeriene deschise. Un sfat util pentru tratarea hipersomniei este renunțarea la alcool și cofeină, iar pacientul se poate culca mai devreme pentru a dormi mai mult în timpul nopții.
Există și câteva mituri despre somn, care induc persoanele în eroare. Spre exemplu, se spune că alcoolul te ajută să dormi. Este adevărat, băutura poate induce somnolență și senzația că vei adormi ușor. Totuși, calitatea somnului scade considerabil după consumul de alcool, acesta ducând la întreruperile dese, la agravarea sforăitului și la apariția apneei în somn. Un alt mit este acela că adulții au nevoie de 5 sau mai puține ore somn. Există persoane care au anumite mutații genetice care le permit să doarmă mai puțin și, totuși, se trezesc mai odihniți. Adulții au nevoie să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte pentru ca organismul lor să funcționeze la capacitate maximă.
Rubrica „Știați că?”:
· O persoană a reușit să reziste fără somn 18 zile, 21 ore și 40 minute, fără să moară? Totuși, s-a confruntat cu halucinații, vedere încețoșată, pierderi de memorie.
· Părinții pierd aproape 750 de ore de somn în primul an de viață al copiilor lor? Adesea, avem tendința de a spune că cele mai multe ore de somn se pierd în perioada studenției, însă, iată că tinerii părinți sunt puși la grea încercare J
· Lipsa somnului îți micșorează creierul? Persoanele care suferă de insomnie au un creier mai mic și produc mai puțină materie cenușie; de aceea, această tulburare a somnului este considerată o boală destul de gravă.
· Aproximativ 12% dintre oameni visează alb-negru?
· Oamenii pot să ațipească cu ochii deschiși și să nu realizeze acest lucru?
· Lipsa somnului are efecte similare cu alcoolul? S-a demonstrat că 17 ore de nesomn duc la același efect pe care îl are o alcoolemie de 0.05% în sânge.
· În medie, oamenii petrec aproape 6 ani din toată perioada vieții lor dormind?
· Omul doarme mai puțin decât alte primate? Maimuțele, spre exemplu, dorm peste 10 ore în fiecare zi.
În concluzie, hipersomnia este o tulburare care nu ne afectează doar somnul, ci și activitățile din timpul zilei. În același timp, miturile legate de somn ne pot induce în eroare, dacă nu suntem bine informați.
Bibliografie
Comments