Gaslighting

Redactor: Anisia Jecan

Tehnoredactor: Teodora Botin

Grafician: Andreea Negulescu

În onoarea versiunii de 10 minute a melodiei ,,All Too Well” de Taylor Swift și a tuturor meme-urilor apărute despre Jake Gyllenhaal care îl numesc un “gaslighter”, haideți să aprofundăm puțin conceptul acesta și în ce constă de fapt. Probabil veți rămâne surprinși cu cât de mulți “Jake” ne întâlnim de fapt în viața de zi cu zi.

Termenul de gaslighting provine din piesa de teatru apărută în 1938 cu numele “Gas Light”, în care soțul unei femei recurge la diferite tactici pentru a o determina pe aceasta să creadă că este nebună. Acesta face mici schimbări în împrejurimile sale, precum stingerea luminilor cu gaz din locuința acestora. Ulterior, își convinge soția că și-a închipuit toate aceste lucruri, cu scopul de a o interna la un azil de nebuni pentru a rămâne cu averea ei. Astfel, termenul este folosit pentru a descrie un tip specific de manipulare psihologică în care manipulatorul încearcă să facă victima să își pună la îndoială realitatea, amintirile sau percepțiile. Această formă de abuz emoțional afectează în special persoanele aflate într-o relație, deoarece este folosită pentru a înclina balanța puterii în favoarea manipulatorului prin invalidarea sentimentelor și realității partenerului.

Ce determină oamenii să apeleze la astfel de tactici de manipulare? De cele mai multe ori, motivul este scurt și la obiect: dorința de a avea control asupra celorlalți. Această nevoie de a domina poate proveni din diverse tulburări precum narcisism, personalitate antisocială sau chiar tendințe sociopatice, deoarece acești indivizi dau dovadă de o lipsă totală de empatie față de oamenii din jurul lor.

Cum putem identifica gaslighting-ul, și, mai important, cum ne putem proteja de acesta? Iată câteva comportamente specifice acestui tip de abuz psihologic la care trebuie să avem grijă:

Reținerea: atunci când persoana refuză să asculte problemele celuilalt sau se preface că nu înțelege. Spre exemplu, fraze precum “Nu am timp să ascult prostiile astea.” sau “Ceea ce spui nu are sens.”.

Contrazicerea: atunci când este pusă la îndoială memoria victimei. Persoana neagă faptul că evenimentele au decurs în felul în care victima își amintește cu acuratețe și este posibil ca aceasta să inventeze sau să adauge anumite detalii care de fapt nu există. Spre exemplu, “Niciodată nu ții minte corect conversațiile noastre.”, “Ai o memorie proastă.” sau “Eu îmi amintesc că s-a întâmplat altfel.”.

Negarea sau uitarea: când manipulatorul se preface că nu își amintește sau neagă ce s-a întâmplat pentru a evita responsabilitatea. Spre exemplu, “Despre ce vorbești?”, “Nu am spus așa ceva.”.

Diversiunea: când persoana apelează la schimbarea subiectului pentru a pune la îndoială credibilitatea victimei. Aici se întâlnesc fraze precum: “Cine ți-a băgat ideile astea în cap?”, “Cumva prietenii/ sora/ fratele/ părinții/ etc ți-au spus că așa e? Știi că mereu vor să te întoarcă împotriva mea.”.

Banalizarea: atunci când este afirmat că victima exagerează sau dramatizează. Această tehnică poate face o persoană să creadă că sentimentele ei sunt excesive sau invalide. Spre exemplu: “Ești așa sensibil/ă! A fost doar o glumă.”, “Toți ceilalți au crezut că este amuzant.” sau “Tu te faci singur/ă să te simți în felul acesta.”.

Desigur, manipularea poate lua orice formă. Este la fel de gravă orice situație în care victima simte că sentimentele și amintirile sale sunt invalidate, tratate ca o glumă sau că trebuie să se bazeze pe partener pentru a o asigura cu privire la cum au decurs anumite evenimente, ori este neînțeleasă, batjocorită. Fie că ai fost cândva în postura persoanei manipulate, fie că ai fost cel care a manipulat pe altcineva în mod voluntar sau involuntar, fie că ai cunoscut persoane aflate în această situație, trebuie să conștientizăm că problema gaslightingului este una de care ne putem lovi oricând în viața de zi cu zi. De multe ori este dificil să identificăm și să vedem abuzul pentru ceea ce este, și anume abuz. O persoană aflată în postura de victimă a gaslighting-uluipoate avea tendința de a găsi scuze pentru abuzator, de a diminua gravitatea situației, de a crede că este într-adevăr nebună și că acesta are dreptate.

Deși poate fi greu să ieși dintr-o asemenea situație și să te eliberezi de atașament, este important să rămâi întotdeauna sigur pe realitatea ta, să știi că sentimentele tale sunt valide și că meriți să fii ascultat și înțeles de omul de lângă tine.