.jpeg)
Redactor: Mara Iordache
Tehnoredactor: Amalia Căzănaru
Grafician: Andreea Negulescu
Frica de necunoscut, considerată chiar și „frica fundamentală” (Carleton, 2016), datorită faptului că poate fi stabilită o corelație între ea și baza multor fobii, de exemplu, frica de întuneric (nyctophobia), una dintre cele mai comune fobii, poate fi explicată prin teama de necunoscut. Noi nu suntem de fapt speriați de întuneric în sine, ci de ce poate fi în el, ce nu cunoaștem din acesta. Totuși, poate fi aceasta „tratată”, având în vedere natura ei de frică definitorie a umanității? Ce mai poate afecta aceasta?
Frica de necunoscut, numită și „xenofobie” (chiar dacă termenul este asociat în ziua de azi cu fobia de străini, acesta, din punct de vedere psihologic, este folosit și pentru a descrie frica de necunoscut), stă la baza omenirii, aceasta fiind cauzată de lipsa de predictibilitate și control. A fost explorată în mai multe domenii, astfel remarcându-se H. P. Lovecraft prin romanele sale care au dat o formă mai tangibilă acestui lucru, prin faimoșii săi zei. Lovecraft a afirmat: „cea mai vechie și puternică emoție a omenirii este frica, și cea mai vechie și puternică frică este cea de necunoscut” (Joshi & Schultz 2001). Această fobie se mai poate regăsi și la baza fricii de moarte, temerea fiind încă una dintre cele mai fundamentale tulburări ale omului din cauză că nu știe ce se întâmplă după moarte, fapt care a condus la evoluția societății, cum ar fi progresul în medicină și la crearea religiei, cum este susținut de anumite persoane.
În timpul pandemiei a putut fi observată manifestarea acestei frici (mai ales având în vedere ce a însemnat pandemia: apariția unui virus care nu respectă regulile cunoscute și schimbarea programului zilnic), dar chiar și la începutul/ pe parcursul războiului dintre Ucraina și Rusia - s-au simțit anxietatea și frica datorate incertitudinii în privința viitorului.
Luând toate aceste lucruri în considerare, există și studii în privința acestui fenomen, chiar dacă experimentele care ne-au permis să aflăm mai multe nu au fost pe cât de etice se putea. În ciuda acestui fapt, s-a realizat o serie de teste efectuate în care participanții primeau niște șocuri electrice (nu puteau cauza probleme de sănătate, dar erau puțin dureroase). Oamenii de știință au observat, de-a lungul testărilor, că atunci când erau introduse imprevizibil șocurile, acestea au crescut gradul de disconfort al participanților, chiar dacă nu a fost schimbată intensitatea curentului. Astfel, rezultatele finale au arătat că atunci când erau șanse de 50% să fie electrocutați, voluntarii au fost mai stresați decât dacă erau 100% șanse. Rezultatele arată clar că principala temere nu era durerea fizică, ci frica de necunoscut.
Având în vedere „porecla” acestei fobii drept „frica de bază”, cred că este important să ne uităm mai bine la ce înseamnă defapt frica. Cum toată lumea știe, frica este reacția emoțională atunci când ceva pare periculos, fiind o reacție primitivă care ne-a ajutat în evoluția speciei; reacție biochimică care are efect asupra fizicului, putând să conducă corpul în starea de „flight or fight” (fugi sau luptă) prin eliminarea hormonilor de tipul cortizolului și adrenalinei. Totuși, partea emoțională se manifestă diferit de la persoană la persoană, ca și în cazul celorlalte emoții. Răspunsul fricii are loc în creier, la nivelul amigdalei. De curând se suspectează că fricile pot fi transmise prin ADN.
Iar necunoscutul ce este? Dicționarul ne spune: „un loc, situație sau lucru care nu este știut sau înțeles”. Eu sunt de părere că necunoscutul ia o formă diferită pentru toți. Da, acesta o să fie la bază la fel tot timpul, dar el își capătă definiția proprie în funcție de fiecare dintre noi. Așadar, mi se pare greu să încadrăm acest termen.
Astfel, această frică, pe cât de enigmatică este, stă la baza omului și este o parte din noi - unii profită de ea, unii o controlează, iar alții îi sunt victime. În final, acest fenomen a fost și, cel mai probabil, o să fie prezent atât timp cât există umanitatea și sub atâtea forme câți oameni sunt. Ce formă are necunoscutul vostru?
Bibliografie:
Kommentare