FOMO- Frica de a rata

Redactor: Irina Nicorici

Tehnoredactor: Teodora Olariu

Grafician: Matei Mănăilă

Este duminică seara, a doua zi urmează să dai prima teza în 2 ani, iar tu încă nu te-ai apucat de învățat. Reușești cumva să te motivezi să începi, dar întâi deschizi puțin Instagramul și îți vezi toți prietenii la o petrecere cu peste 50 de invitați, distrându-se din plin. Primești o invitație, iar conștient total că ești în criză de timp, alegi totuși să te duci. Acesta este un caz clasic de FOMO (fear of missing out, sau mai exact frica de a rata), numele său explicând principiul ei de bază.

Având în vedere exemplul pe care l-am dat, ai crede că se află în strânsă legătură cu rețelele de socializare și impactul lor asupra noastră, însă această frică își are rădăcinile chiar în Antichitate. Un exemplu perfect este Cicero, căruia îi era atât de teamă să părăsească orașul capitală, încât a avut o corespondență de peste 800 de scrisori, ce reprezintă acum o adevărată frescă a vieții Romei din vremea sa. FOMO se află în natura noastră, reprezintă un paradox mental, căci apare cu dorința de a-ți trăi viața la maximum, de a-ți valorifica clipele avute, însă efectele sale sunt complet inverse principiului ,,Carpe Diem”, ele împiedicându-ne să ne bucurăm de moment. Așadar, având în vedere că o regăsim în viața fiecăruia dintre noi, cum ne afectează și cum o putem utiliza în avantajul nostru?

Conform studiului Harvard Grant, realizat în 1938 pe durata a 75 de ani, s-a descoperit că la baza fericirii stau conexiunea și realizarea. Suntem familiarizați cu momentul acela de tăcere într-un grup, când toată lumea începe să stea pe telefon, dând mesaje legate de cea mai nouă bârfă, sau de ce s-a mai întâmplat de curând. Vă anunț că și acela este tot un rezultat al fricii de a rata. Suntem atât de obsedați cu a fi mereu la curent cu ce se întâmplă, încât uităm se ne ancorăm în prezent, uităm să ne bucurăm de momentele pe care chiar le trăim și nu doar prin intermediul unor povești, sau al unor story-uri văzute pe Instagram. Nu ne mai conectăm cu persoanele aflate în jurul nostru, cu toate că FOMO apare în încercarea prevenirii unei lipse de conexiune. De asemenea, precum în exemplul de la început, aceasta frică adeseori are ca efect stagnarea noastră profesională, personală, etc. Ne împiedică din a ne atinge scopurile, din a obține realizări, căci funcționează ca o distragere. Devenim prea ocupați cu volumul imens de informație care ne este pus la dispoziție, iar încercând să ne concentrăm pe cât mai multe subiecte, să profităm de cât mai multe oportunități, uităm să le valorificăm pe cele deja primite. Astfel, tu obții ocaziile dorite, însă nu te folosești de ele, ajungând să primeze cantitatea peste calitate.

Observam că FOMO afectează ambele baze ale fericirii, atât conexiunea, cât și realizarea, așadar trebuie să o vindecăm, nu-i așa? Surprinzător, nu, ea nu trebuie oprită, pentru că îți poate folosi drept ghid, dacă înveți ce este și cum să o controlezi.

Principiile pe care funcționează sunt focalismul și compararea socială. Cel dintâi reprezintă tendința de a crede că un singur factor, eveniment, îți va afecta fericirea și satisfacția cu care trăiești. Așadar, în mintea unui om cu FOMO, pierderea unei petreceri va avea ca impact o stare de instabilitate, de stres; se va simți inferior, știind că alții se distrează cât timp el trebuie să fie plecat. Astfel, se face legătura către compararea socială, care reprezintă principiul de funcționare din spatele fiecărei evaluări a unei experiențe de viață. Compararea se bazează pe identificarea diferențelor și asemănărilor dintre doi termeni, proces în urma căruia de multe ori este declarat un inferior, superior sau egal. Ea afectează persoanele atunci când îi declară inferiori, în cazul fricii de a rata, fiind aceia care nu reușesc să participe la un eveniment. Și totuși, dacă nu ai fi fost invitat deloc? Noi ne alegem singuri punctul de referință, iar schimbându-l pe acesta, vei învăța să te bucuri mai mult de moment, de situațiile în care ești prins.

Gândește-te acum la evenimente sau persoane importante pentru tine, probabil printre ele găsești și una extrem de întâmplătoare. Gândește-te la persoana aceea care este acum atât de apropiată de tine, însă pe care nu o cunoșteai în urmă cu an. Poate v-ați întărit relația în vacanța aceea cu prietenii de familie, care te-a împiedicat să mergi la Untold, însă care în final ți-a dăruit o prietenie mai lungă decât cele 3 zile de festival ratate. FOMO va apărea inevitabil, însă ideea este să nu rămâi axat pe această anxietate, fiindcă te va opri din a te bucura de experiențele pe care chiar le trăiești, care nu rămân doar un ,,cum ar fi fost dacă?”. Mai mult de atât, dacă ai avea și o viziune, FOMO poate fi folosit în avantajul tău, căci având un scop, o destinație finală, frica de a rata oportunitățile va funcționa drept motivație de muncă.