Fight Club

Redactor: Eirini Bountina

Tehnoredactor: Amalia Căzănaru

Grafician: Lavinia Dumitru

Imaginează-ți o lume în care, la finalul zilei, când ajungi acasă după o zi grea, te poți dezbrăca, nu numai de haine, dar și de toată încărcătura mentală acumulată. Ce-ar fi dacă ne-am putea lepăda de grijile care ne provoacă acea stare sufocantă de stres și de durerile de cap cu atâta ușurință? Cum ai reacționa dacă ți-as spune că este, totuși, posibil?

În zilele noastre, creștem și ne dezvoltăm într-o societate care ne induce ideea că valoarea noastră este determinată de lucrurile materiale. Dar nici toată averea din lume nu ne poate întregi dacă nu suntem, mai întâi, împliniți din punct de vedere mental. Drama psihologică ,,Fight Club” reprezintă o critică la adresa consumatorului capitalist – valoarea individului prin prisma lucrurilor pe care le deține. Totodată, pentru a menține aceste false valori, filmul portretizează epuizarea conștientului, astfel, preluarea controlului de către inconștient - alter ego-ul Naratorului, manifestarea furiei latente, Tyler Durden. Povestea filmului urmărește viața protagonistului prins în mecanismul iluzoriu al sociețății de consum. Acesta își bazează întreaga personalitate pe obiecte neînsemnate precum o măsuță de cafea, un set de farfurii ș.a.. Atunci când apartamentul său este distrus în flăcări, acesta este pus față în față cu viața și esența sa. Pe măsură ce filmul evoluează, acesta pierde, cu pași repezi, controlul asupra vieții lui. Suferind de insomnie cronică și dezechilibrat de o existență haotică, încearcă să își umple golul sufletesc, mai întâi prin mobilarea apartamentului său, participarea la întruniri ale grupurilor de sprijin moral pentru oameni cu afecțiuni terminale și, ulterior, Fight Club.

Violența este expresia sentimentelor înăbușite care fierb în spatele zidurilor, caselor, hainelor și obiectelor frumoase cu care ne înconjurăm. Scopul inițial al durerii este de a-ți deschide ochii și a-ți trezi simțurile. Pentru protagonist, trezirea va însemna cedarea inconștientă a controlului către Tyler. Acesta ajunge să devină tot ce naratorul nu are curajul să fie. Pe măsură ce puterea alter ego-ului crește, conștientul se fragilizează, Tyler acționând ca un parazit asupra gazdei. Drept consecință, Fight Club se transformă într-o mișcare întunecată, cu semnificație politică.

Paradoxal, conținutului explicit violent al filmului nu glorifică violența, ci reprezintă o metaforă pentru a simți, trezirea omului la realitate, evadarea din matricea consumerismului.

Filmul a devenit recunoscut pentru satira inteligentă și nonconformistă pe care o înfățișează. ,,Fight Club” scoate în evidență un adevăr brutal: căutăm ajutor când suntem deja distruși sufletește, iar când nu putem face față conștient problemelor emoționale, apelăm la inconștient pentru furnizarea soluțiilor. Așa că, mesajul filmului pe care ar trebui să îl avem în vedere ar fi: Nu aștepta clubul de luptă să te găsească, fii, în schimb, propriul tău club de luptă.