Faima: Dincolo de aparențe

Redactor: Bianca-Maria Amza

Foto: Bianca-Maria Amza

Faima te ridică, faima dă cu tine de pământ. Fie că ți-o dorești sau nu și indiferent dacă o obții prin muncă sau îți pică din cer, faima te ia prin surprindere, te atacă și, dacă nu reușești să te adaptezi la timp, este foarte ușor să te afunzi într-un vârtej.

Deși majoritatea oamenilor obișnuiți trăiesc cu impresia că faima reprezintă succesul absolut, celebritățile ne spun contrariul. Desigur, orice om are nevoie într-o anumită măsură de atenție, dar prea mulți ochi curioși ațintiți asupra ta te pot copleși. Curiozitatea în exces poate duce la intruziune și chiar agresivitate. Oricât de bun ai fi la ce faci și oricât de iubit ai fi de fanii tăi, cineva îți va căuta mereu nod în papură.

Julia Roberts povestește într-un interviu că a fost fotografiată în timp ce se ducea să-și ia ziarul de dimineață, fiind apoi batjocorită public de o jurnalistă pentru coafura ei și felul în care era îmbrăcată.

Celebritățile sunt, de obicei, idolatrizate, devenind modele de urmat pentru foarte mulți tineri în drumul lor spre faimă. Astfel, ei capătă o responsabilitate față de fani, care au anumite așteptări în privința lor. Publicul uită că și ei sunt oameni în evoluție și că pot avea tot felul de defecte și probleme. De aceea, ei tind să le judece până și pentru cea mai mică greșeală. Acest fenomen poate prelua rapid controlul asupra vieții lor. Odată atribuite, etichetele îi vor urmări permanent. Pentru că marea majoritate a oamenilor nu reușește să aprecieze arta indiferent de identitatea artistului, o reputație proastă le poate distruge cariera și, în cele mai multe cazuri, sănătatea psihică. Din acest punct de vedere, media are un efect negativ: ea hrănește masele ușor influențabile cu orice informație pe care pot să pună mâna. Probabil cu toții suntem familiari cu procesul dintre Johnny Depp și Amber Heard, fosta lui soție. Lucrurile au luat așa o mare amploare încât Johnny, actorul atât de iubit mai ales pentru rolurile sale în filmele pentru copii, și-a pierdut rolurile din „The Pirates of the Caribbean” și „Fantastic Beasts”. Viața lui personală a fost atât de mediatizată încât unele conversații telefonice private între el și Amber au fost publicate pe Youtube.

Șocant este și cazul lui Kevin Spacey, un actor cu o imagine puternică, greu de egalat, acuzat de hărțuire sexuală de opt membri ai echipei de filmare. Putem remarca cinismul lui în momentul în care a apărut, în perioda Crăciunului din 2019, cu următorul mesaj preluat din „House of Cards”: „Omoară-i cu bunătate”.

Pentru a evita astfel de complicații, majoritatea celebrităților își creează o persona, adică o identitate falsă menită publicului. Ele au concomitent două vieți, una publică și una privată. De cele mai multe ori, însă, vulturii iau măsuri drastice pentru a le invada viața privată. Astfel, ei ajung să aibă de-a face cu o lipsă constantă de siguranță din cauza hărțuitorilor, a camerelor de filmat care îi urmăresc peste tot, a scrisorilor de amenințare, etc. Așa se face că majoritatea banilor câștigați de oamenii faimoși sunt cheltuiți pe avocați.

Billie Eilish a trebuit să se confrunte cu o mulțime de oameni care o batjocoreau pentru felul în care arată. A fost puternică și și-a păstrat încrederea în sine, alegând să transmită acest mesaj publicului printr-un scurt-metraj în care își descrie sentimentele față de ceea ce i se întâmpla. De multe ori, chiar și familiile celebrităților au de suferit. Există multe cazuri în care copiii nu se simt confortabil atunci când părinții lor primesc atât de multă atenție din exterior.

Din cauza monitorizării constante, a încercării de a se conforma industriei sau a dorinței de a face pe plac fanilor, multe celebrități își neglijează evoluția personală în favoarea menținerii unor aparențe și, pierzându-se în propria persona, capătă o superficialitate care îi face să renunțe la valori personale importante, dar și la oameni apropiați. Ceea ce nu realizează ei, lucru care îi va afecta mai târziu, este că a fi remarcat sau admirat nu înseamnă să fii și înțeles sau iubit. Bradley Cooper reușește să ilustreze acest fenomen în filmul „A Star is Born”, în care joacă împreună cu Lady Gaga. În film este evidențiat un alt aspect al faimei, abuzul de substanțe. Mulți recurg la această modalitate pentru a scăpa de stările psihice negative cauzate de toate problemele menționate mai sus, iar Amy Winehouse nu este o excepție. Ea a fost exploatată de mică de către tatăl ei pentru bani. Faptul că ea nu își dorea faimă, împreună cu relația ei toxică, i-au afectat psihicul în mod iremediabil, probleme cărora le supraviețuia prin consumul de alcool și droguri. Ajunsă în punctul în care lua pastile de dormit pentru a nu trebui să fie adusă cu forța pe scenă, a murit din cauza abuzului de substanțe.

Duse la extrem, aceste probleme pot cauza depresie, paranoia, o imagine de sine proastă, pierderea încrederii în oameni și mult stres care duce la probleme de stomac. Unii dintre ei ajung să dezvolte sindromul impostorului, crezând că nu sunt demni de admirația publicului sau, dimpotrivă, ajung la narcisism, care îi împiedică să evolueze.

Un studiu realizat de profesorul american Jib Fowles arată că oamenii faimoși prezintă de patru ori mai multe șanse să se sinucidă decât un cetățean american normal.

Efectele faimei asupra artiștilor sunt de multe ori evidente în arta lor, fie pentru că abordează acest subiect în creațiile lor, fie pentru că și le modifică conform cerințelor publice. Kurt Cobain povestește într-un interviu că înainte să ajungă faimos scria cântece bazate pe poezii mai vechi, fără să le dea neapărat un sens anume, trezindu-se apoi că nu știa să răspundă la întrebările publicului. El a ales însă să-și păstreze autenticitatea, motiv pentru care a rămas atât de apreciat până în prezent.

Bineînțeles, există și oameni faimoși care reușesc să mențină un echilibru în ciuda presiunii prin diferite tehnici psihologice și cu ajutorul familiei și al prietenilor. În plus, mulți aleg să-și folosească influența într-un mod pozitiv pentru a face o schimbare în lume. Este important însă, ca în încercarea noastră de a le arăta cât de mult îi admirăm, să ținem cont de faptul că și ei sunt oameni ca noi. În final, totul are o limită.