Factori de risc ai adicțiilor

Acest articol conține referiri la consumul de substanțe de risc și adicție. Nu are funcție medicală / de diagnosticare. Dacă tu sau cineva pe care cunoști se confruntă cu dificultăți de natură psihologică corelate cu aceste fenomene, ajutorul de specialitate este recomandat.

​Cauzele principale ale formării adicțiilor: mediul sau materialul genetic? De ce sunt unii oameni mai predispuși la dependențe? Ce ne poate spune funcționarea creierului despre abuzul de substanțe? Toate aceste întrebări ridică problema identificării factorilor de risc ai adicțiilor care ne pot ajuta să le înțelegem cauzele, să empatizăm cu cei afectați de acest fenomen și să încercăm, ca indivizi și ca societate, să prevenim apariția acestora.

​În primul rând, ce sunt adicțiile? Adicțiile sunt tulburări psihice manifestate prin utilizarea compulsivă și necontrolată a unei substanțe, fiind asociate cu comportamente și consecințe dezadaptative și distructive pentru individ. Acestea sunt caracterizate de trei fenomene: anticiparea consumului („craving”), utilizarea excesivă / intoxicația („binge”) și sevrajul survenit la oprirea consumului („withdrawal”). Printre substanțele care produc modificări la nivelul sistemului nervos și pot crea dependență se numără alcoolul, nicotina, cofeina, canabisul, opioidele, amfetaminele, heroina, dar și altele. De asemenea, e important să fie menționate și câteva dintre activitățile considerate adicții comportamentale, dacă manifestă caracterul incontrolabil și dezadaptativ descris anterior: practicarea pariatului și a jocurilor de noroc, utilizarea excesivă a internetului / a rețelelor de socializare, comportamentul sexual riscant, mâncatul sau shoppingul compulsiv.

​Consumul de substanțe creează un dezechilibru în creier, care modifică temporar activitatea nervoasă și funcționarea organismului. Creierul are capacitatea de a restabili echilibrul normal. Are, de asemenea, tendința de a se adapta, în timp, la dezechilibrul cauzat de consumul repetat. Din această cauză, agenții care creează dependență produc modificări de nivel fiziologic în creier, afectându-i funcționarea normală pe termen lung. Pentru cei care se confruntă cu o adicție, starea alterată cauzată de substanță devine noul „echilibru”, iar lipsa ei din organism duce la dezechilibrul care se cere imperios satisfăcut prin consumul repetat. Acesta este fenomenul prin care creierul se adaptează la schimbările chimice cauzate de substanță.

Acum putem înțelege de ce consumul poate trece de la a fi ocazional la a deveni o adicție prin apariția comportamentului compulsiv, de căutare permanentă a stimulării, ajungând să aibă efecte dezadaptative asupra individului. Dar care sunt factorii de risc care ne expun la adicții?

Genetica joacă un rol esențial în felul în care organismul metabolizează substanțele consumate. Genele determină funcționarea corticală - creierul poate fi mai sensibil la secreția unui anumit neurotransmițător sau poate avea un nivel de dezvoltare mai scăzut al centrilor de control ai impulsivității, de exemplu. De asemenea, studiile au arătat că un istoric de adicție în familie crește șansele de a dezvolta aceeași tulburare. Cercetarea factorilor genetici care produc riscul crescut de a dezvolta o adicție este relativ la început de drum, însă se consideră că înțelegerea lor ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

Expunerea la experiențe de viață negative sau traumatizante devreme în viață afectează permanent atât funcționarea psihică, cât și funcționarea fizică a sistemelor de procesare din creier. Acestea sunt corelate cu apariția adicțiilor, ca metodă de „coping” de natură patologică, prin care persoana caută să se apere, conștient sau nu, de amintirile care produc o tensiune emoțională prea puternică. De asemenea, adicțiile sunt asociate, în multe cazuri, cu prezența unor alte tulburări psihologice, precum depresia, anxietatea sau ADHD-ul, care expun individul la comportamente de consum riscant ce se pot transforma în adicții. Individul poate fi mai sensibil la efectele psihoactive ale substanțelor consumate, lucru care poate fi datorat dezechilibrelor neurologice cauzate uneori de aceste tulburări. O altă explicație psihologică poate fi căutarea eliberării din tensiunea emoțională negativă sau un nivel scăzut al inhibiției comportamentului de risc, specific anumitor stări afective.

Un alt factor de risc pentru apariția adicțiilor este consumul timpuriu, în copilărie sau adolescență. Încurajarea unui atitudini favorabile pentru dezvoltarea adicțiilor se întâmplă în copilărie prin dezvoltarea într-un mediu în care comportamentul de consum al membrilor familiei sau al prietenilor este acceptat social. Copilul ajunge să manifeste o nevoie de afirmare socială sau o formă de conformism de grup, care îl împinge să consume, expunându-și sistemul nervos, încă în plină dezvoltare, la efectele periculoase ale substanțelor de risc.

Consumul ocazional este factorul de risc cel mai evident și ușor de identificat. Nicotina, alcoolul, canabisul, heroina sunt toate substanțe care prezintă un risc ridicat de a deveni adicții. O alegere impulsivă se poate afla la câțiva pași de a deveni un comportament compulsiv, mult mai greu de controlat. Cu toții putem prezenta la un moment dat un astfel de comportament, însă e foarte important să înțelegem care e efectul distructiv al acțiunilor noastre, pentru a putea preveni și opri la timp adicțiile.

Text: Andra Medrega

Tehnoredactor : Daria Toma

Grafician: Sara Iliescu

PR: Patricia Mocanu