ETICHETE

Redactor: Elena Radu

Tehnoredactor: Daria Toma

Grafician: Ada Necula

PR: Patricia Mocanu

Deseori între noi ne aruncăm multe cuvinte și jigniri pe care poate le facem fără intenție sau fără a ne gândi la efectele a ceea ce spunem. Sau, în alte cazuri, poate chiar contrariul – suntem lăudați, iar asta influențează modul în care ne comportăm. În oricare caz ne-am afla, de ce are loc acest fenomen?

Principalele teorii dezvoltate de sociologi și psihologi cu privire la etichetare sunt labeling theory (folosită în criminalistică, având ca principale arhetipuri criminalul și nebunul) și self-fulfilling prophecy.

Acest concept a fost descoperit tot de sociologi pentru a descrie fenomenul (procesul) de îndeplinire a așteptărilor pe care ni le setăm noi înșine, sau pe care le au oamenii din jurul nostru. Dacă labeling theory se concentrează pe mase, grupuri mari de oameni, self-fulfilling prophecy explică acțiunea etichetelor pe individ, în particular.

Este interesant cum presupunerile și interpretările realității pot modifica semnificativ rezultatul acțiunilor, aici intervenind fenomenul de self-fulfilling prophecy, oamenii acționând, conștient sau nu, astfel încât rezultatul este identic, sau foarte apropiat de cel pe care îl așteptau.

Sunt două tipuri de self-fulfilling prophecies, dar ambele duc la același rezultat. Prima este cea eticheta pusă de individ sie însuși, care înseamnă că propriile așteptări influențează propriile acțiuni. De exemplu, să spunem că ai de lucrat într-un proiect și ești rugat să ocupi poziția de lider. Consideri că nu ești bun pentru această poziție din mai multe motive, printre care și faptul că nu poți ajuta echipa să se unească. Tot stresul acumulat te va împiedica din a te concentra mai mult pe ce ai de spus sau de făcut și, prin urmare, vei conduce echipa mai prost, iar așteptările îți vor fi îndeplinite, astfel pornindu-se un cerc vicios în care presupunerile îți sunt confirmate.

Pe de altă parte, al doilea tip de self-fulfilling prophecy este cel în care o altă persoană are anumite așteptări de la tine, adică îți atribuie o etichetă potrivită așteptărilor, iar acțiunile tale îi confirmă eticheta. Să spunem că un profesor consideră că tu ești un elev neatent și îți face observație de fiecare dată când se uită la tine, iar tu nu pari interesat de oră. Prima dată erai atent la oră, dar te uitai pe tablă într-un loc în care profesorul a presupus că nu ar fi trebuit să te uiți, a doua oară te uitai la profesor cum explica înainte să scrii, dar ți-a făcut observație și atunci. Încet-încet, așteptările profesorului sunt confirmate, pentru că elevul are senzația că orice ar face va fi greșit – își pierde motivația.

Un lucru important de precizat este că, deși etichetele negative sunt cele ale căror efect îl observăm cel mai des, și etichetele pozitive au impact asupra noastră. O laudă sau un compliment ne motivează să ne prezentăm și mai bine data viitoare. Să presupunem că ai organizat o petrecere mare pentru care te-ai chinuit mult. Un invitat îți spune că ești un organizator de evenimente minunat și că s-a simțit foarte bine. Poate până atunci nu ți-ai pus problema că te-ai pricepe la asta, dar acum, după ce tocmai ai primit această etichetă, începi să fii mai atent la abilitățile tale.

Chiar dacă poate nu ești familiar cu acest concept, cu siguranță ai auzit de efectul placebo, care este un exemplu de self-fulfilling prophecy. Cercetătorii au testat efectul placebo pe un eșantion de oameni cu aceeași afecțiune. O jumătate primea tratamentul corect din punct de vedere medical, iar cealaltă primea medicamente placebo, care teoretic nu fac nimic. Ambele părți au fost lămurite cu privire la cum vor fi vindecate (bineînțeles, jumătatea care a primit placebo nu știa că tratamentul primit de ei nu ar trebui să aibă niciun efect).

Astfel, medicii testează dacă un anumit tratament este eficient sau nu – dacă ambele părți se simt mai bine sau, din contră, se simt mai rău sau la fel înseamnă că nu funcționează. Însă, în psihologie, efectul placebo reprezintă dovada că mintea poate influența corpul – prin ritualul de explicare a tratamentul și prin faptul că totul pare atât de real încât ești înclinat să crezi că te vei face bine.

Un alt exemplu de self-fulfilling prophecy sunt stereotipurile, în special frica de a nu dovedi că stereotipurile sunt adevărate. Atunci când persoana este chitită să nu demonstreze că o prejudecată despre ea sau despre un grup de care aparține nu este adevărată, de multe ori, paradoxal, ajunge să dovedească exact ceea ce încerca să prevină.

Așadar, fie că tu îți pui etichete singur, sau că ceilalți o fac, este important să analizezi dacă este adevărată eticheta pentru a o putea neutraliza cu o altă etichetă (pozitivă). Odată ce intri într-o buclă de self-fulfilling prophecy este greu să mai ieși, așa că încearcă să previi cât de mult posibil.