Ego, Superego si sinele Redactor: Eduard Bodescu Grafician: Briana Bercu

Conceptul de sine, eu și supra-eu a fost construit de Sigmund Freud. Sunt foarte multe de spus despre acest subiect, de aceea, vă invit să vă fixați puțin atenția și să citiți articolul acesta care va explica exact fiecare componentă în parte.

În primul rând, acestea sunt conform lui Freud, straturile ce alcătuiesc mintea umană. În primă fază, că să ne fie mai ușor, el ne explică unde sunt situate fiecare prin intermediul unei analogii la un sac. Este drept că în schema acestui sac nu este inclus și supra-eul, însă pentru început, voi explica exact celelalte două concepte. Un sac este umplut cu obiecte până la gura acestuia. Obiectele de la suprafață ce pot fi văzute atunci când gura sacului este deschisă sunt reprezentate de Eu. Celelalte, ce nu pot fi văzute, deoarece sunt acoperite de stratul superior, constituie Sinele. Ideea principală este că și în cazul în care nu vedem obiectele de la fundul sacului, asta nu înseamnă că nu există acolo, stocate. De altfel, mai asemăna Sinele și cu o cameră în care lumina era stinsă, unde existau piese de mobilier, scaune, mese, o canapea, însă nu puteau fi văzute. Din nou, dacă lucrurile nu erau vizibile și erau într-o beznă completă, asta nu înseamnă că nu există, asta înseamnă de fapt, că sinele este atribuit în principal minții inconștiente. Dacă până acum și voi sunteți puțin în beznă, rămâneți în continuare deoarece urmeazăsă fac eu o prezentare cât mai inteligibilă.

După cum poate știți, Freud a împărțit mintea umană în 3 părți: conștient, subconștient și inconștient. În conștient se află informațiile și gândurile ce sunt foarte ușor de accesat, ce nu implică efort pentru a le scoate la suprafață. Mai apoi urmează subconștientul, care este ceva mai greu de accesat, unde sunt stocate câteva amintiri. Pentru a trece ideile din subconștient înconștient se face un efort. Ultimul strat este inconștientul, care stă la baza minții noastre. Acolo sunt stocate absolut toate amintirile, indiferent de cât de nesemnificative încă din copilărie. Este destul de greu de accesat, doar prin tehnica psihanalitică, interpretarea viselor sau hipnoză(în cazul în care funcționează) se poate ajunge la acele amintiri care pot fi și traumatice. Am putea discuta mai mult despre asta, dar ar însemna să deviem de la subiectul propriu-zis. Întorcându-ne, acestea sunt principalele categorii, însă în cadrul acestora mai există și sinele, eul, dar și super-eul. Toate acestea vin în completarea schemei, dar ele au un rol mai operativ în comparație cu cele despre care am discutat până acum. Ideea stă în felul următor: aceste trei noi categorii operează întregul sistem, dând impulsurile sau reprimându-le. Sinele, se află îninconștient, cum am mai spus. Acesta dă impulsurile primare ca impulsul sexual sau impulsul agresivității. Aici opereză impulsurile brute, neșlefuite ale minții, orice înseamnă instinct. Supra-eul este acea componentă care se găsește atât în nivelul subconștient, dar și inconștient, însă funcționează cu precădereîn subconștient. Aici găsim acea parte morală a minții noastre. Găsim etică morală, găsim valorile, idealurile, modelele în viață. Eul operează la toate nivelele, conștient, subconștient, dar și puțin în inconștient. Funcționează cu precădere la nivelulconștient și are rolul de a media impulsurile inconștiente și inhibițiile impuse de supra-eu. Această parte este în principal responsabilă pentru faptul că nu ne lăsăm ghidați de impulsurile brute, în cazul în care un sine prea puternic ar pune stăpânire pe minte, am ajunge fie la nevroze, fie la acte impulsive, făcute din instinct. De aceea, această parte este foarte importantă, ca și celelalte, de altfel, însă fără un eu puternic, o persoană ar fi cu totul pierdută. Aș vrea să vă imaginați acum următorul lucru pentru a înțelege mai bine: în cazul în care călărețul nu stăpânește cum trebuie calul, acesta fuge nestingherit în ce direcție vrea el, provocând pagube. În cazul în care călărețul își ține în frâu calul, totul decurge normal și atât animalul cât și omul au de câștigat. În această situație, călărețul este eul, iarcalul este sinele. Ca o adăugire, nici supra-eul nu poate fi lăsat să pună întreagă stapânire pe minte, deoarece atunci omul ar fi guvernat doar de idealuri și valori, lăsând pasiunea și instinctul 100% deoparte. Ca un om să fie fericit și normal, între cele două trebuie să existe un echilibru total.

Acesta a fost un articol puțin mai scurt, deoarece am explicat cât de cât conceptele, iar pentru o analiză mai detaliatăvor urma în curând alte articole.