Efectul Pygmalion

Redactor: Denisa Foca

Tehnoredactor: Alice Anescu

Grafician: Mara Diaconescu

Cum ne afectează propriile așteptări relațiile, emoțiile și viitorul? De ce persoanele din jurul nostru ne pot influența fără să ne dăm seama? Ce trebuie să știm despre standardele pe care ni le impunem? Cum putem să ne îndeplinim dorințele doar cu ajutorul unui „strop” de optimism? Iată că răspunsul la aceste întrebări este chiar raționamentul lui Robert Rosenthal din 1964, efectul Pygmalion!

Psihologul american a făcut un experiment într-o școală generală din California, unde teoria lui a fost confirmată. La începutul anului, tuturor elevilor li s-a făcut un test de IQ, urmând să fie aleși câțiva copii la întâmplare. Profesorilor li s-a comunicat că adolescenții selectați „înfloresc intelectual”, fiind mult mai deștepți decât restul colegilor, fapt ce nu era adevărat, pentru că această etichetă a fost acordată aleatoriu, iar scorurile obținute nu au fost împărtășite nimănui.

Cu toate acestea, la finalul anului, atunci când testul a fost refăcut, chiar dacă punctajele au crescut, cel mai mult au evoluat acei tineri caracterizați drept extrem de isteți. De aici reiese influența profesorilor asupra elevilor care nu știau că au fost etichetați într-un anume fel. Un lucru ușor de explicat este faptul că acest experiment a dat rezultate mai pronunțate în rândul acelora din clasele primare care au făcut un progres uriaș în urma acelui an de studiu.

Probabil, nevoia de afirmare a unui copil, care de abia se integrează în noua lume, primează și, din acest motiv, cei mici se lasă ușor influențați de autoritate. Nu au încă formată propria personalitate și, de aceea, urmează calea mimetismului. Se presupune că, odată cu dezvoltarea individului, acesta își formează mecanisme de apărare, reușind să filtreze informația și să o adapteze nevoilor sale. O remarcă nepotrivită a unui profesor nu ar trebui să îl demoralizeze, presupunând că adolescentul își poate evalua corect abilitățile. Așadar, experimentul nu are cum să funcționeze în cazul persoanelor cu o stimă de sine ridicată sau în cazul acelora care pur și simplu nu țin cont de părerile celorlalți în mod conștient.

Profeția care se împlinește, o altă denumire pentru descoperirea lui Rosenthal, este alcătuită din patru pași simpli, dar cruciali, ce se repetă ciclic.

Această așa zisă „bandă Möbius” ne spune că:

• ceea ce cred ceilalți despre noi se reflectă în modul în care ne tratează atunci când interacționăm;

• felul în care ei gestionează această interacțiune poate influența ceea ce ajungem să credem că suntem cu adevărat;

• aceste impresii pe care ni le formăm despre sine ies la iveală cu ajutorul acțiunilor noastre în societate;

• faptele noastre îi fac pe ceilalți să își formeze anumite opinii despre noi, astfel reluând etapele.

Efectul Pygmalion este foarte important pentru oricine vrea să afle mai multe lucruri despre sine și despre ușurința cu care poate fi influențat de alte persoane. Și un gest subliminal îți poate schimba starea, dacă nu știi să interpretezi comunicarea cu alte persoane.

Ceea ce merită reținut din această teorie este faptul că nu trebuie să ne limităm atunci când sperăm. Evident că dorințele trebuie să fie realiste, căci efectul Pygmalion nu este nici pe departe un obiect magic extras dintr-o altă lume.

Acest experiment reamintește cât de important este să fii pozitiv și să nu îți „ucizi” speranța, fiindcă poți influența lumea în favoarea ta fără să îți dai seama. Nimeni nu este complet conștient de acțiunile sale tot timpul. Chiar dacă poți învăța să te controlezi și să observi gesturile pe care le fac ceilalți și care le trădează adevărata fire, universul subconștientului domină lumea oamenilor. Tot ce putem să facem pentru a ne îmbunătăți relațiile cu ceilalți este să ne „rafinăm” atenția și observația, analizând evenimentele din viața noastră.

Acum că știi că poți să faci lumea un loc mai bun, folosind efectul Pygmalion, încearcă să pui în aplicare acest mecanism. Nu numai că reușești să te dezvolți mult mai bine având o gândire optimistă și țintind din ce în ce mai sus pe plan personal și academic, dar poți să îi ajuți și pe ceilalți să evolueze armonios prin vorbele blânde pe care ai ocazia să le spui și încurajările care sunt întotdeauna necesare.

Totuși, nu poate fi totul roz și angelic, pentru că unii oameni se folosesc de aceste acțiuni subconștiente pentru a face rău. Acest efect este opus celui prezentat mai sus și se numește efectul Golem. Astfel, dacă îți repeți constant că vei da greș, chiar vei eșua. Creierul tău se va relaxa, spunând că oricum nu are sens să muncească, fiindcă încercarea nu merită, știind deja finalizarea acesteia.

Tot cu ajutorul celui de-al doilea efect oamenii te pot influența și chiar pot încerca să te devalorizeze. Așadar, este vital să ai încredere în tine și să nu te critici prea mult când dai greș, deoarece nu poate fi totul perfect.

Cine este acest Pygmalion și de ce poartă el numele teoriei? Mitul lui Pygmalion este ilustrat în volumul „Metamorfoze” scris de Ovidiu. Această poveste grecească exemplifică foarte bine cum dorințele noastre se pot împlini.

Așa cum apare în opera poetului antic, Pygmalion este un sculptor iscusit care se izolează de prezențe feminine, considerând că acestea au tendințe mult prea carnale pentru a fi valorizate în arta pe care o crea. El plămădește o femeie ideală din fildeș, pe nume Galateea. Atât de atent lucrează la ea încât statuia pare reală, sculptorul îndrăgostindu-se de propria creație. Convins că vrea să se căsătorească, merge și o imploră pe Afrodita să o învie pe Galateea. Zeița frumuseții îi ascultă rugile și așa ia viață opera lui Pygmalion.

Astfel, visul artistului s-a împlinit. Nu crezi că și dorințele tale ar putea lua naștere cu ajutorul tău?