Apr 94 min read

Efectul propagandei digitale

Redactor: Teodora Neagoe

Tehnoredactor: Andreea Dobre

Grafician: Silvia Preotescu

Când întâlnim termenul de „propagandă”, de cele mai multe ori interpretăm informațiile ce-l succedă printr-o lentilă negativă, conotația sa ducând spre ideea de manipulare, dezinformare ș.a.m.d. Este important să înțelegem, în primul rând, tipurile de propagandă existente, faptul că această metodă poate fi folosită și în mod pozitiv și, nu în ultimul rând, cum, într-o societate dependentă de mediul online, propaganda joacă un rol substanțial în modul în care percepem informația, ajungând din ce în ce mai ușor către public.

Fiind un subiect bogat și totodată interpretabil, în acest articol vom aborda cu precădere implicarea psihologică a propagandei digitale în modelarea conștiinței sociale, cât și a percepției individuale a informației și felul în care aceasta afectează credințele și valorile unui număr de persoane aflat în continuă creștere.

În primul rând, „propaganda”, în sensul său neutru, trimite către o acțiune desfășurată în vederea răspândirii unor idei, pentru a convinge și a influența opiniile oamenilor. Există mai multe tipuri de propagandă, de la cea politică, comercială, până la cea religioasă. Acestea sunt aplicate prin diferite tehnici, cel mai des făcându-se apelul la emoție, la anumite simboluri pentru a crea un sentiment de unitate, de susținere și încredere. Pentru o aprofundare a acestor aspecte, recomand articolul „The Meaning of Propaganda in Social Psychology” al Anastasiei Mze, apărut pe blogul Medium (https://medium.com/@anastasia_mze/the-meaning-of-propaganda-in-social-psychology-d4f5536ec8f9).

În societatea actuală, propaganda este adesea folosită cu scopuri manipulatorii, ceea ce înseamnă totodată că foarte multe persoane în mediul online, pe rețelele de socializare, sunt predispuse spre a consuma conținut dezinformat, dar și spre a-l distribui și a-l susține. Acest fapt reflectă, totodată, cum nu suntem doar susceptibili la astfel de dezinformare, ci o și acceptăm într-o măsură, deseori involuntar, motiv pentru care continuă să aibă efect asupra psihicului nostru. Putem vedea acest lucru în modul în care interpretăm o știre de tip tabloid, dacă ne bazăm pe aceleași surse de informare constant sau dacă explorăm și perspectivele opozante propriilor noastre viziuni, dacă ne încredem ușor în figurile autoritare, fie că este vorba despre instituții ale statului sau personalități bine-cunoscute, dacă suntem deschiși sau nu la perspective diferite de cele pe care ni le însușim, dacă recunoaștem ceea ce ne influențează din punct de vedere emoțional și dacă înțelegem că informația ajunsă la noi pe rețelele de socializare este propulsată prin diferiți algoritmi ce ne hrănesc comportamentul în mediul online.

Propaganda apelează adesea la biasul cognitiv. Acesta se referă la o eroare sistemică în procesul de gândire, având loc atunci când persoanele procesează și interpretează informația din jurul lor, afectându-le deciziile și judecățile luate. Creierul nostru poate gestiona doar o cantitate finită de date, iar, odată ce are contact cu prea mulți stimuli, acesta poate suferi de o supraîncărcare informațională. Acest lucru afectează profund felul în care interpretăm calitatea informațiilor din mediul online. Un studiu al Universității Harvard arată că emoțiile determină 80-90% dintre deciziile pe care le luăm zi de zi, iar odată ce învățăm să reglăm aceste erori, vom fi capabili în a lua decizii într-un mod mai eficient. În această situație, propaganda profită de modul în care sunt influențabili oamenii, susținându-le perspectivele prin biasuri cognitive, întărindu-le percepția ideii de „noi versus ei”.

Vedem din ce în ce mai des schimbarea de perspectivă pe care mulți tineri și-o formează prin metodele propagandistice care le sunt insuflate. Mediul online a întâmpinat o creștere în ultimii ani a mai multor discursuri de acest fel, prin care s-a promovat o ură sistematizată asupra mai multor categorii de persoane, de la ura împotriva femeilor, până la ura împotriva comunității LGBTQIA+, diseminând în mediul online o expunere din ce în ce mai toxică și mai discriminatorie, care este sporită, din păcate, de același mediu în care s-a dorit inițial o solidaritate mai profundă între oameni. Convingerile pe baza cărora sunt construite aceste „argumente” ajung să fie atât de puternic impregnate în mentalitățile tinerilor, încât, dintr-un sentiment fals de validare și de acceptare pe care îl primesc din partea comunităților ce diseminează astfel de idei, aceștia ajung să se încreadă cu totul în valorile pe care ele le promovează și să-și exprime aceste crezuri prin comportament, atitudini și acțiuni. De ce? Pentru că acestea reprezintă efectul unor informații ce le-au afectat puternic anumite frici, credințe anterioare sau insecurități.

Din moment ce suntem permanent în raza de acțiune a mediului online, locul unde, în lumea actuală, propaganda este atât de ușor răspândită, nu ne putem feri complet de influența ei. Ceea ce putem face, însă, este să ne dezvoltăm un comportament responsabil, prin care să învățăm cum să recunoaștem formele de propagandă care ne sunt prezentate și cum să consultăm mai multe surse înainte de a ne forma o opinie despre subiectul în cauză. Atunci când ne sunt oferite anumite informații într-un mod menit a fi convingător, metoda prin care ne sunt induse apelează, în primul rând, la emoțiile noastre, tocmai pentru a trezi o reacție în favoarea a ceea ce vedem, citim sau auzim. De aceea, trecerea prin filtrul gândirii, o judecată responsabilă și o mică doză de scepticism sunt importante atunci când alegem de ce ne lăsăm influențați.

Bibliografie:

Efectul propagandei digitale

Recent Posts

Comments

Subscribe Form