Efectul Pratfall

Redactor: Diana Ceaușu

Tehnoredactor: Pavel Secară

Grafician: Ioana Furtună

Efectul face referire la modul în care o persoană poate deveni mai plăcută într-o colectivitate în urma unei erori minore. În momentul în care faci o greșeală de orice tip, îți dezvălui o latură vulnerabilă și tinzi automat să fii apreciat mai ușor de un grup decât dacă te-ai identifica cu un tablou al lipsei de defecte și al glacialității.

Efectul se învârte în jurul faptului că perfecțiunea nu este un lucru tangibil, iar din acest motiv, indivizii care își creează o imagine fără de cusur tind să fie mai puțin simpatici celor din jur decât persoanele care își asumă greșelile, prezentând astfel și o latură a lor mai umanizată.

Cu toate acestea, manifestarea efectului Pratfall este condiționată de performanțele din trecut ale persoanei în cauză. Efectul îi permite unui individ perceput anterior că fiind competent să comită o gafă care să-l umanizeze și ulterior să îl facă mai plăcut din punct de vedere social. Dar, în același timp, o persoană a cărei competență este recunoscută ca fiind medie sau sub medie vă fi percepută cu mai puțin simpatică în urma aceleiași gafe.

Efectul a fost identificat și definit de psihologul Elliott Aronson, care a și realizat experimentul ce a condus la analiza și prezentarea mai amănunțită a efectului. Experimentul a implicat un număr de 48 de oameni, toți de sex masculin, care au ascultat una dintre cele două înregistrări în care același actor pretindea a fi două persoane diferite. Prima persoană interpretată era un bărbat de o inteligență deosebită care a oferit răspunsuri corecte la majoritatea întrebărilor intervievatorului, în timp ce a doua persoană a greșit răspunsul pentru majoritatea întrebărilor și nu deținea vreun merit academic ieșit din comun. La finalul interviurilor, ambii subiecți interpretați au făcut aceeași greșeală: au vărsat o cană de cafea, și-au cerut scuze explicit și au fost întâmpinați cu o atitudine ostilă de către intervievator. Aceste greșeli au avut efecte opuse în funcție de personaj: subiecții l-au apreciat pozitiv pe bărbatul inteligent după comiterea gafei, în timp ce părerea lor despre bărbatul nu atât de dotat academic s-a degradat și mai mult.

Astfel, Elliot Aronson a explicat rezultatele experimentului și efectul Pratfall în general ca fiind datorate simpatiei pe care oamenii o simt după ce o persoană de succes comite o greșeală, deoarece acea eroare o însuflețește și o apropie de tiparul comun. Este un concept din natura umană care oferă confort și reasigurarea că, într-un final, nimeni nu este perfect.

Cu toate acestea, există două variabile ale efectului care au fost constatate în studii ulterioare și care expun faptul că persoanele cu o stimă de sine ridicată tind să judece mai aspru greșelile celorlalți oameni, iar de această dată erorile nu aduc apreciere, ci repulsie. În plus, s-a dovedit că femeile sunt judecate pentru greșelile lor indiferent de performanțele anterioare, așadar efectul Pratfall nu se aplică, în general, și în cazul lor.

Un exemplu în care efectul a fost utilizat în viața cotidiană este momentul în care faimosul Elon Musk a lansat primul camion complet electric, Cyber Truck-ul. Deși camionul era absolut impresionant din toate punctele de vedere, în momentul în care inventatorul l-a rugat pe designerul principal să testeze parbrizul autovehiculului cu o minge de oțel, acesta s-a spart. Incidentul a fost o surpriză pentru toată lumea, dar în loc să procedeze într-un mod predictibil și să promită remedierea problemei, eventual concediind o parte dintre inginerii responsabili, inventatorul a decis să imortalizeze momentul prin vânzarea unor tricouri suvenir pe care era printată o imagine a parbrizului spart. Prin această strategie, popularitatea companiei sale a crescut, la fel că vânzările cyber truck-ului, deși utilizatorii nu aveau voie să testeze componentele camionului înaintea achiziționării.

Prin urmare, efectul Pratfall reprezintă o componentă interesantă a psihologiei sociale și este deopotrivă o strategie folosită atât în marketing, cât și de către oamenii celebri atunci când sunt puși în poziția de a face o greșeală pe care nu o pot ține ascunsă. Cunoașterea modului în care acest efect funcționează ne ajută să dobândim o perspectivă mai inclusivă asupra modului în care lumea din jurul nostru se desfășoară și, pe deasupra, să ne adaptăm mai ușor la viața de zi cu zi.