Efectul placebo

Redactor: Teodora Mazilu

Tehnoredactor: Teodora Botin

Grafician: Rebeca Doagaru

Mintea ta poate fi un instrument puternic de vindecare atunci când are ocazia. Ideea că creierul tău poate să-ți convingă corpul de un tratament fals este un lucru real – așa-numitul efect placebo – și astfel să stimuleze vindecarea există de milenii.

Efectul placebo este atunci când starea de sănătate fizică sau mentală a unei persoane pare să se îmbunătățească după ce a luat un placebo sau un tratament „inactiv”.

Placebo înseamnă în latină „voi mulțumi” și se referă la un tratament care pare real, dar este conceput pentru a nu avea niciun beneficiu terapeutic. Un placebo poate fi o pastilă de zahăr, o injecție cu apă sau sărată (soluție salină) sau chiar o procedură chirurgicală falsă.

Acesta este declanșat de credința persoanei în beneficiul tratamentului și de așteptarea acesteia de a se simți mai bine, mai degrabă decât de caracteristicile placebo.

Placebo nu vă va reduce colesterolul și nici nu va micșora o tumoare. În schimb, placebo acționează asupra simptomelor modulate de creier, cum ar fi percepția durerii. „Placebo te poate face să te simți mai bine, dar nu te va vindeca”, spune Kaptchuk. „S-au dovedit a fi cele mai eficiente pentru afecțiuni precum gestionarea durerii, insomnia legată de stres și efectele secundare ale tratamentului cancerului, cum ar fi oboseala și greața”.

Încă nu se știe cum și de ce efectul placebo funcționează, dar există câteva teorii:

Tulburări autolimitante – multe afecțiuni, cum ar fi răceala obișnuită, se autolimitează. Se vor rezolva oricum de la sine, cu sau fără placebo sau medicamente, iar sfârșitul simptomelor este doar o coincidență.

Remisie – simptomele unor tulburări, cum ar fi scleroza multiplă și lupusul, pot veni și pleca. O remisiune (perioada de timp în care simptomele dispar) în timpul unui curs de placebo poate fi o coincidență și nu se datorează deloc placebo-ului.

O schimbare a comportamentului – placebo poate crește motivația unei persoane de a avea mai multă grijă de ea însăși. Dieta îmbunătățită, exercițiile regulate sau odihna pot fi responsabile pentru ameliorarea simptomelor.

Percepție alterată – interpretarea de către persoană a simptomelor sale se poate schimba odată cu așteptarea de a se simți mai bine. De exemplu, ei pot interpreta o durere ascuțită ca o furnicătură inconfortabilă.

Anxietate redusă – luarea placebo și așteptarea să se simtă mai bine pot fi liniștitoare și pot reduce nivelul de substanțe chimice de stres pe care le produce organismul, cum ar fi adrenalina.

Substanțe chimice ale creierului – placebo poate declanșa eliberarea de analgezice naturale ale organismului; substanțele chimice ale creierului cunoscute sub numele de endorfine.

Stare alterată a creierului - cercetările indică faptul că creierul răspunde la o scenă imaginată în același mod în care răspunde la o scenă vizualizată reală. Un placebo poate ajuta creierul să-și amintească un moment înainte de apariția simptomelor și apoi să aducă schimbări în organism. Această teorie se numește „bunăstarea amintită”.

Placebo au fost utilizați în studiile clinice de mult timp și sunt o parte esențială a cercetării noilor tratamente. Acestea sunt folosite pentru a ajuta la testarea eficacității unui nou tratament de îngrijire a sănătății, cum ar fi un medicament. Din motive etice (morale), persoanelor care participă la studiile clinice li se spune că li se poate administra un tratament „fachin”.

De obicei, un grup de persoane ia medicamentul, în timp ce un alt grup („grupul de control”) ia placebo. Placebo poate fi o pastilă de zahăr. În unele cazuri, niciunul dintre participanți nu știe dacă ia substanța activă sau inactivă (placebo). Uneori, nici măcar cercetătorii nu știu (acest lucru se numește test dublu-orb).

Compararea rezultatelor ambelor grupuri ar trebui să arate efectele medicamentului.

Efectul placebo nu implică o boală imaginară. Dacă simptomele unei persoane sunt ameliorate prin administrarea unui placebo sau printr-o „procedură inactivă”, poate părea logic să presupunem că boala sa trebuie să fi fost imaginară. Nu este cazul.

Cercetările medicale au arătat că starea de spirit joacă un rol important în dezvoltarea bolii. De exemplu, se știe că stresul crește tensiunea arterială, care la rândul său este un factor de risc pentru boli de inimă. Deci, așa cum mintea poate contribui la o tulburare fizică, ea poate contribui și la vindecarea acesteia.

În loc să respingă sau să încerce să minimizeze efectele placebo, cercetătorii actuali și viitori explorează modalități de a valorifica și de a folosi în mod benefic puterea placebo. Puterea efectului placebo deschide noi căi de a trata bolile medicale.