Efectul Placebo

Redactor: Cristina-Maria Chira

Grafician: Kira Bitoleanu

​ Un termen înconjurat de conspirații și neînțelegeri, placebo nu înseamnă nimic mai mult decât o substanță sau procedură medicală fără valoare terapeutică sau activitate fiziologică. Efectul placebo se referă la reacția unei persoane la administrarea unui placebo care poate să fie pozitivă (ameliorarea simptomelor sau îmbunătățirea stării) sau negativă. Pentru ușurință, voi introduce termenii de efect obiectiv (cuantificabil/observabil, ca de exemplu scăderea tensiunii) și subiectiv (ex: schimbări în percepția durerii).

​ În general, tratamentele placebo modifică percepția pacientului asupra stării sale de sănătate și încurajează producția de analgezice naturale, dar nu au un impact semnificativ asupra bolii însăși. Datorită acestui fapt, substanțele placebo sunt extrem de folositoare în cadrul cercetării și testărilor de noi medicamente: cu consimțământul lor, subiecții sunt împărțiți în două grupuri, dar nu știu în care; primului grup i se administrează tratamentul activ, celuilalt – placebo. Rezultatele sunt comparate atât între ele, cât și cu cele ale pacienților care nu au primit niciun tratament.

Se remarcă ceva ciudat: de multe ori, deși tehnic nu ar exista motive (din punct de vedere biochimic) să apară vreo manifestare fizică concretă în a doua grupă...de cele mai multe ori se întâmplă.

De ce?

​ Psihologic vorbind, există doi factori ipotetici care explică acest fenomen misterios: așteptările individului și condiționarea clasică (studiată de I. Pavlov, stă și la baza reflexului condiționat). Primul se referă la alterarea stării persoanei în urma credinței acesteia că vă experimenta o schimbare subiectivă. Practic, așteptările pacientului au puterea de a produce efecte similare celor așteptate în urma tratamentului activ biochimic, de aceea cei care cred că se vor simți diferit vor experimenta un efect placebo mai puternic. Rezultate asemănătoare pot apărea și în urma condiționării clasice, unde un stimul ce produce efecte cunoscute este administrat împreună cu un placebo până ce acesta devine asociat cu răspunsul provocat de stimulul inițial. Opus efectului placebo este cel nocebo, care apare în urma așteptărilor negative ale persoanei (de exemplu, anticiparea unor reacții adverse soldată cu apariția lor).

​ Un lucru uimitor este felul în care contextul psihoafectiv poate determina schimbări neuroendocrine aflate sub control hipotalamo-hipofizar. Medicamentele placebo par să stimuleze producția de endorfine, substanțe cu o structură chimică asemănătoare morfinei și a altor analgezice opioide. Cu ajutorul imagisticii medicale, a fost observată activarea unor regiuni din creier ce conțin receptori pentru aceste substanțe în contextul tratamentului cu placebo.

​Studiile arată că răspunsul placebo ar putea fi parțial influențat și de fondul genetic. Astfel, persoanele cu gena alelă care determină o mai mare producție a neurotransmițătorului dopamină (despre care poți afla mai multe în articolul de pe site!) sunt predispuse să reacționeze mai intens la un placebo comparativ cu cele care prezintă alela pentru o mai mică producție.

​Din păcate, însă, tratamentele cu placebo, deși influențează felul în care se simte pacientul, nu au un mare impact asupra bolilor, dar îmbunătățesc calitatea vieții acestuia. Totuși, în urma unor studii au fost constatate trei arii importante care au de beneficiat de pe urma lor:

• Managementul durerii: în 2014, în cadrul unui studiu restrâns, participanților suferinzi de migrenă episodică li s-a administrat un medicament eficace, dar etichetat ca fiind placebo și un placebo. Pacienții au resimțit aproximativ aceeași ameliorare a durerii în ambele situații;

• Ameliorarea simptomelor: efectul placebo a fost studiat și asupra pacienților bolnavi de cancer care suferă de oboseala specifică maladiei și tratamentului agresiv. După o cură de trei săptămâni fie cu tratamentul lor obișnuit contra stării de rău, fie cu un placebo (chiar etichetat ca atare), bolnavii au raportat îmbunătățirea calității de viață chiar și la săptămâni după întreruperea medicației active;

• ​S-a constatat că efectul placebo are impact și asupra persoanelor cu tulburare depresivă. Participanților care nu luau niciun medicament înainte li s-au administrat pastile placebo etichetate ca fiind antidepresive cu acțiune rapidă. Peste o săptămână, aceștia au primit și o injecție, iar cercetătorii le-au spus că le vă îmbunătăți starea de spirit. Pacienții au raportat diminuarea simptomelor, iar investigațiile au arătat creșterea activității în zonele cerebrale legate de emoție și reglarea stresului.

Efectul placebo nu este un mit și poate avea o influență puternică asupra modului în care se simt oamenii, dar este important să ne amintim că nu sunt un remediu pentru o afecțiunea de bază. Prin utilizarea de terapii placebo în cercetare, oamenii de știință sunt capabili să-și facă o idee mai bună despre impactul tratamentelor asupra pacienților și dacă noile medicamente sunt sigure și eficiente.