Efectul Mandela

Redactor: Sara Teiușanu

Tehnoredactor: Amalia Căzănaru

Grafician: Alexandra Onofreiciuc

Ai crezut vreodată că bancherul din „Monopoly” are, pe lângă joben și costum, un monoclu, când, în realitate, nu a avut niciodată unul? Sau că în melodia „thank u, next” a Arianei Grande, mașina pe care o conduce este de fapt roz, nu neagră? Poate ai crezut și că Pikachu avea în vârful cozii o pată de culoare neagră, însă era toată galbenă, având doar o nuanță de maro la bază. Ce se întâmplă cu adevărat cu persoanele care au lacune de memorie sau care nu sunt atente la detalii? Este vorba de o percepție alterată sau de o realitate alternativă? Efectul Mandela reprezintă un fenomen neobișnuit în care un grup mare de oameni își amintește ceva diferit de modul în care a avut loc, iar acestea sunt doar cateva exemple.

Nelson Mandela a fost primul președinte al Africii de Sud, între anii 1994 și 1999. El moare în 2013, în casa lui din Johannesburg. Cu toate acestea, în 2010, scriitoarea Fiona Broome împărtășește publicului amintirea falsă despre moartea lui, crezând că s-a stins din viață în anii ’80, într-o închisoare. Sute de alte persoane au afirmat viziunea lor foarte asemănătoare cu cea a Fionei, oferind detalii despre câteva știri referitoare la acest subiect, precum și un discurs al văduvei sale. Broome a fost șocată să vadă cum, atâția oameni, inclusiv ea, își puteau aminti același eveniment care nu s-a întâmplat niciodată. Astfel, au început multe discuții despre ceea ce ea a numit „Mandela Effect” și alte incidente asemănătoare.

Teoreticienii conspirației cred că fenomenul este dovada unui univers alternativ. Fizica cuantică prezintă ideea că, pe lângă o linie temporală a evenimentelor, există posibile realități/universuri alternative care să se amestece cu linia noastră temporală. Așadar, ar rezulta o masă mare de oameni care au amintiri identice, deoarece cronologia a fost modificată pe măsură ce trecem printre aceste realități diferite. Nu putem confirma sau dovedi cu exactitate dacă sunt reale sau nu, așa căva rămâne una din principalele teorii ce stau la baza efectului Mandela.

Pe de altă parte, anumiți medici și psihologi îl folosesc ca pe o ilustrare a imperfecțiunii memoriei, iar amintirile stocate devin astfel incorecte, false. Fiona Broome și oamenii de științăle etichetează drept „reinterpretări colective ale realității”. De cele mai multe ori, se întâmplă să încurcăm denumiri, imagini, locații, logo-uri ale unor firme, personaje animate sau numele unor actori de film. Spre exemplu, acum câțiva ani a fost foarte răspândit pe Internet faptul că celebrul desen de animație „Looney Tunes” nu se numea de fapt „Looney Toons”, așa cum credeau mii de oameni. Această greșeală a fost cumva de la sine înțeleasă, deoarece în ambele cuvinte ar fi apărut vocala „o”, astfel, ar fi avut mai mult sens, în opinia celor care au explicat cum s-a produs efectul Mandela în acest caz. Au fost surprinși să afle, însă, că s-au înșelat, mai ales, pentru că erau 100% siguri că au mai văzut logo-ul serialului cu a doua variantă de titlu. Tu cum știai că se numea?

Desigur, există și persoane care nu cred în efectul Mandela, argumentând faptul că majoritatea lumii se lasă păcălită de informațiile false pe care le aud sau le văd. Acestea rămân undeva în subconștient și așa se creează confuzia. Unii consideră aceste situații ca fiind un „glitch in the Matrix” și dau frâu liber imaginației, iar alții poate nici nu auziseră de acest fenomen până acum, dar tu? Ai experimentat vreodată efectul Mandela?