top of page
Search
Teodora Mazilu

Dr. H. H. Holmes și Castelul Morții

Redactor: Teodora Mazilu

Tehnoredactor: Amalia Căzănaru

Grafician: Sara Iliescu


Dr. H. H. Holmes a fost aliasul unuia dintre primii criminali în serie din SUA. Și-a început cariera ca escroc, dar, în scurt timp, a devenit mult mai sumbru. Numit „bestia din Chicago”, se crede că a omorât între 20 și 200 de oameni, cei mai mulți găsindu-și sfârșitul în „Castelul Morții”, construit de Holmes special pentru a-și tortura victimele.

Pornind cu originile, numele real al lui Holmes era Herman Webster Mudgett și s-a născut pe 16 mai 1861 în Gilmanton, New Hampshire. Provenea dintr-o familie bună și părea neobișnuit de deștept pentru vârsta lui, însă, încă din perioada copilăriei, cei apropiați au început să observe lucruri ciudate la el. Era interesat de medicină și adesea făcea operații pe animale; unii spun chiar că ar fi fost responsabil pentru moartea unui prieten. Viața lui de criminal a început odată ce a intrat la Facultatea de Medicină a Universității din Michigan. În timp ce era înscris la facultate, Holmes obișnuia să fure cadavre din laborator, să le ardă sau să le desfigureze și apoi să le îngroape, făcând să pară că ar fi fost uciși într-un accident. Scandalul din spatele lui a fost că Holmes ar fi încheiat polițe de asigurare pentru acești oameni înainte de a planta cadavrele și ar fi încasat bani odată ce cadavrele erau descoperite.

După ce a absolvit, s-a mutat în Chicago unde s-a angajat la o farmacie. Atunci când proprietarul a murit, soția sa trebuia să preia controlul, dar Holmes a convins-o să îi vândă farmacia, iar femeia nu a mai fost văzută vreodată. De când a devenit proprietarul farmaciei, Holmes a cumpărat un teren liber vis-a-vis de farmacie. Acolo, a construit un hotel de trei etaje care se numea „Castelul”. De-a lungul perioadei construcției, a angajat și a dat afară mai multe echipaje de constructori pentru a se asigura că nimeni nu își dă seama că încearcă să ridice o casă a torturii. După ce construcția s-a terminat în 1891, Holmes a pus anunțuri în ziare, oferind servicii pentru femei tinere; de asemenea, s-a prezentat ca un om bogat care are nevoie de o nevastă. Fetele cu care se întâlnea erau obligate să aibă asigurare de sănătate. Majoritatea dispăreau în mod straniu, iar vecinii începuseră să observe acest lucru. Au fost multe declarații la poliție, spunând că foarte multe femei intrau în hotel, dar foarte puține păreau să se și întoarcă.

Primul etaj al Castelului avea mai multe depozite; cele două niveluri superioare conțineau biroul lui Holmes și peste 100 de camere care erau folosite ca spații de cazare. Unele dintre aceste camere erau izolate fonic și conțineau conducte de gaz, astfel încât Holmes să-și poată asfixia oaspeții ori de câte ori voia. În toată clădirea existau uși capcană, vizoare, scări care nu duceau nicăieri și jgheaburi spre subsol. Subsolul a fost proiectat ca propriul laborator al lui Holmes; avea o masă de disecție,obiecte de tortură și crematoriu. Uneori, trimitea cadavrele în jgheab, le diseca, le îndepărta carnea și le vindea ca modele de schelete umane școlilor de medicină. În alte cazuri, le incinera sau arunca cadavrele în gropi cu acizi.

În tot acest timp, Holmes călătorea prin SUA, comițând escrocherii alături de Benjamin Pitezel. Odată ce economia din Chicago a intrat în criză, Holmes a abandonat Castelul și s-a concentrat pe înșelătorii, ucigând aleatoriu pe parcurs. Holmes a furat cai din Texas, i-a expediat în St. Louis și i-a vândut, astfel făcând o avere; a fost arestat pentru asta și trimis la închisoare.

Pe durata șederii în închisoare, a inventat un nou tip de înșelăciune alături de colegul său de celulă, Marion Hedgepeth. Ideea lui era să încheie o poliță de asigurare de 10.000 de dolari, să își simuleze propria moarte, iar apoi să îi ofere lui Hedgepeth 500 de dolari în schimbul unui avocat care l-ar putea ajuta dacă apar probleme. Când Holmes a fost eliberat din închisoare pe cauțiune, și-a început planul; cu toate acestea, compania de asigurări a fost suspicioasă și nu l-a plătit.

Holmes a decis apoi să încerce un plan similar în Philadelphia. De data aceasta, l-ar fi pus pe Pitezel să-și însceneze propria moarte; totuși, în timpul acestei înșelătorii, Holmes l-a ucis pe Pitezel și a adunat banii pentru el însuși.

În 1894, Marion Hedgepath, care era supărat că nu a primit niciun ban în escrocheria inițială, spune poliției despre înșelătoria pe care Holmes a plănuit-o. Poliția l-a urmărit pe Holmes, ajungându-l, în cele din urmă, în Boston, unde l-au arestat și l-au reținut pentru un mandat nerezolvat al escrocherieicailor din Texas. La momentul arestării sale, Holmes părea că se pregătea să fugă din țară, de aceea, polițiștii au început să aibă bănuieli. Aceștia au investigat Castelul, unde au descoperit instrumentele de tortură și metodele grotești de a ucide. Multe dintre cadavrele pe care le-au localizat erau atât de grav dezmembrate și descompuse, încât le-a fost greu să stabilească cu exactitate numărul real al acestora. Astfel, „primul serial killer din America” a fost ucis prin spânzurare în Philadelphia.

De ce a făcut toate acestea? Având în vedere că acțiunea se petrece în secolul XIX, când sănătatea mintală nu primea atât de multă atenție ca acum, nu se știe dacă a avut o copilărie zbuciumată sau dacă a experimentat alte traume. Putem spune,cu siguranță, că avea o pasiune pentru moarte, așa cum o zice și el: „I was born with the devil in me. I could not help the fact that I was a murderer, no more than the poet can help the inspiration to sing... I was born with the evil one standing as my sponsor beside the bed where I was ushered into the world, and he has been with me since.”.

Desigur, putem spune că singura lui intenție a fost să producă bani prin înșelătorii, iar cadavrele au venit ca o urmare, dar nu putem ști cu siguranță.

Indiferent de motiv, o boală mintală sau foamea de bani, cazul lui H. H. Holmes și al Castelului Morții este unul dintre cele mai interesante de până acum.

13 views0 comments

Recent Posts

See All

Opmerkingen


Post: Blog2_Post
bottom of page