Diferența dintre sociopatie și psihopatie

De multe ori ne-am confruntat cu acești termeni, „psihopați” și „sociopați”, fie în

filme sau cărți, dar și în discuțiile cu prietenii, însă există tendința de a confunda aceste

tulburări, crezând că una este alta și invers. Astfel, am vrut să scriu acest articol pentru a

clarifica puțin asemănările și diferențele dintre acești termeni. Un lucru important de

menționat este că doctorii nu pun diagnosticul de „psihopat” sau „sociopat”, ci le numesc

tulburări de personalitate antisocială. Principala asemănare este că în cazul amândurora

este afectată capacitatea de a face diferența între bine și rău, dar și de a înțelege

sentimentele altora și de a se identifica cu ele (lipsesc simpatia și empatia). Cea mai

importantă diferență dintre cele două este că psihopații se nasc așa, întrucât creierul lor are

componente diferite față de unul normal, pe când sociopații sunt creați de un mediu abuziv

în care au copilărit sau evenimente traumatice.

Psihopaților le este aproape imposibil să dezvolte atașamente reale față de

persoanele din jur, creând însă legături superficiale pe care le poate manipula și astfel să

poată să beneficieze de pe urma lor într-un anumit fel. Pentru ei, oamenii sunt doar pioni pe

care să îi folosească în vederea îndeplinirii scopurilor. Cei care suferă de psihopatie rareori se

simt vinovați în urma comportamentului lor, indiferent de cât îi fac pe cei din jurul lor să

sufere. În ciuda acestui fapt, ei pot să pară fermecători și demni de încredere, capabili să

aibă un loc de muncă normal și stabil, însă psihopații nu au conștiință morală. Ei nu simt frică sau anxietate, sunt foarte reci, inteligenți și calculați, plănuindu-și totul cu minuțiozitate, iar dacă mint sau manipulează pentru beneficiul lor propriu nu simt nicio consecință morală, chiar dacă poate părea că simt. Anomalia se află in creierul limbic (nucleul amigdalian) care este sediul emoțiilor. Un psihopat poate să simuleze foarte bine emoții, deoarece observă oamenii din jur pentru a învăța să se poarte ca ei și astfel să nu fie „descoperit”, fiind prin urmare un actor desăvârșit. Exemple foarte bune de psihopați sunt Hannibal Lecter din filmul „Silence of thelambs”, Anton Chigurh din „No country for old men”, dar și Ted Bundy.

De cealaltă parte, sociopații formează cu dificultate legături cu alți oameni, dar pot

să se atașeze de un grup sau o persoană care gândește la fel ca ei. Spre deosebire de

psihopați, sociopații nu pot sta mult timp la un loc de muncă și nu încearcă să se prefacă și

să prezinte societății că au o viață de familie normală. Ei au tendința să fie mult mai

impulsivi și să aibă un comportament instabil, dar au conștiință, însă aceasta este foarte

slabă. Dacă aceștia mint sau manipulează, pot simți vină sau regret într-o anumită măsură,

însă acestea nu îi opresc să continue să aibă același tip de comportament. Sociopații

acționează de obicei fără să se gândească la cum vor fi afectați cei din jur sau ce consecințe

o să aibă acțiunile lor, neputând însă să își mascheze intențile cum o fac psihopații. Astfel, ei

nu ascund faptul că nu îi interesează nimic în afară de ei înșiși și îi învinovățesc pe alții

pentru comportamentul lor. Unul dintre cei mai cunoscuți sociopați este The Joker.

Chiar dacă în filme și seriale psihopații și sociopații sunt de obicei criminali și

personaje negative, persoanele care suferă e aceaste tulburări nu sunt neapărat violente. În

realitate, unii oameni cu tuburare de personalitate antisocială pot fi violenți, însă

majoritatea nu sunt; în schimb folosesc manipularea și un comportament nesăbuit pentru a

obține ce își doresc. Atât psihopatia cât și sociopatia se caracterizează printr-o permanentă

nepăsare și nerespectare a drepturilor celorlalți, care se manifestă prin trei sau mai multe

categorii de comportament: încălcarea gravă a legilor penale, înșelătoria pentru căștigul sau

plăcerea personală, încluzând minciuna și escrocheria și lipsa remușcărilor semnificative sau

a vinovăției, până în punctul indiferenței totale, în legătură cu suferința pe care acțiunile lor

o provoacă altor personae. În cazul sociopaților, mai apar impulsivitatea sau incapacitatea

de a planifica înainte, iritabilitatea și agresivitatea rezultate în urma impulsivității care pot

determina și atacuri fizice din partea acestora, dar și neîndeplinirea responsabilităților,

inclusive îndadoririle legate de locul de muncă sau familie, dar și obligațiile financiare.