Dezorganizarea

Redactor: Ana Cristică

Tehnoredactor: Ilinca Pelivan

Fotograf: Ana Voiculescu

​Să ne imaginăm că intră tatăl tău la tine în cameră să vadă ce faci. Normal, e vineri seara și n-ai ce face, stai și te uiți pe tiktok. În camera ta, ledlight-urile sunt puse pe mov, nu pe roșu, că n-ai cu cine, și hainele de acum trei zile au format un morman pe scaun. Eventual, niște caiete de sociologie stau împrăștiate pe jos și vreo trei sticle de apă Borsec sunt uitate la marginea patului. Tatăl tău este speriat de ce vede și, cu nelipsitul comentariu, pleacă la fel de repede cum a intrat.

​ Ținta acestui articol sunt toți adolescenții ca mine, care tind să lase dezordinea să se acumuleze în jurul lor și nu fac nimic în privința asta. Motiv pentru care, acum vom afla eventualele cauze ale dezordinii, dar și consecințele acesteia.

​Pe tot internetul, dacă veți căuta: „de ce sunt dezordonat?” veți găsi printre principalele motive depresia. E foarte adevărat că dezordinea poate fi unul dintre semne, dar nu este un îndemn să ne autodiagnosticăm și să căutăm un psiholog încă. Alte cauze pot fi anxietatea, dar și probleme de atenție ca ADHD sau ADD. O altă cauză frecventă este lenea - o trăsătură de caracter des întâlnită și normală, cu care se luptă majoritatea oamenilor. Îți e mai bine să stai întins în pat în loc să îți pui hainele în dulap sau să mai ștergi oglinda din camera care are de 5 luni urme de amprente. Așadar, poate să nu fie nimic în neregulă cu tine, ci doar să nu ai cheful necesar sau să nu te deranjeze dezastrul din jur.

​Din păcate, deși poate că nu te deranjează conștient, inconștient te poate afecta puternic: de la starea generală până la sănătate. Îți va fi mult mai greu să te concentrezi pe ce ai de făcut și vei fi mai neproductiv. Un studiu făcut de Princeton arată că dezordinea îți captează atenția mai ușor și ești distras de lucrurile din jurul tău, deci iți este mult mai greu să duci treburile la capăt într-un timp scurt. Abilitatea de a te concentra este mult mai scăzută decât într-un mediu curat, liber și fără distrageri. Încă un studiu din 2011 făcut de cercetători din domeniul neuroștiinței a ajuns la concluzia că acțiunea de a face curățenie și de a organiza, fie mediul de lucru, fie pe cel de acasă, ajută la mai buna concentrare și la procesarea de informații per total.

​În realitate, putem compara efectele dezorganizării cu vorbele bine cunoscute despre musca ce nu aduce niciun atribut pozitiv...nimănui...deoarece împrăștie microbii, bacteriile, n-are rost să continui lista. Lăsând gluma la o parte, chiar există riscul de a lua boli sau de a avea un sistem imunitar slab din cauza diferitelor bacterii care pot sta pe biroul neșters de vreo două săptămâni.

​Alte consecințe asupra sănătății sunt alegerile pe care le faci în nutriție. Participanților dintr-un experiment, care au petrecut un interval de timp în camere fie organizate, fie dezorganizate, le-au fost oferite ori mere, ori batoane de ciocolată. Surprinzător sau nu, cei care au venit din camerele organizate tindeau să aleagă fructul, iar cei din medii dezordonate alegeau dulciurile.

​Și somnul poate fi afectat de către dezorganizare, având în vedere că a fost dovedit că oamenii care nu pot păstra ordinea tind să aibă probleme cu somnul.

​ Contează, totuși, și percepția pe care o ai față de mediu. Cu cât observi și te deranjează dezastrul din jurul tău mai mult, cu atât o să ai stări mai frecvente de tristețe și anxietate pe parcursul zilei. A fost dovedit că cei care își descriu casa folosind însușiri precum stresantă, dezordonată și observând doar ce trebuie făcut pentru a o îmbunătăți, au o cantitate mai mare produsă de cortizol. Cu cât ne îngrijorează mai mult lucrurile pe care le avem de făcut, de curățat, de aranjat în casă, cu atât vom fi mai anxioși și stresați.

​Pe de altă parte, a fost dovedit că organizarea poate fi dăunătoare pentru creativitate.

​Într-un experiment menit să observe comportamentul oamenilor în medii organizate versus dezorganizate, au fost puși în două camere diferite: una intactă și alta cu hârtii și pixuri împrăștiate peste tot. Experimentul consta în testarea creativității subiecților care au fost puși să vină cu 10 idei noi de a folosi o minge de ping-pong. Rezultatele au arătat că cei din camera dezordonată au avut idei inovative și mult mai creative ca cei din cealaltă încăpere.

​Într-un alt experiment făcut în cadrul aceluiași studiu de K. Vohs, J. Redden, Ryan Rahinel, subiecții ajutau ipotetic un restaurant să își creeze meniuri noi. Acesta prezenta smoothieuri și jumătate din ele erau catalogate ca noi, iar celelalte clasice, când în realitate erau la fel. Cei care se aflau în încăperile dezordonate au ales varianta celor noi și cei dintr-un mediu organizat pe cele clasice. Așadar, dezorganizarea ajută să fii mai deschis la idei și concepte noi.

​Din păcate, nu dețin ,,rețete”, deoarece și eu mă confrunt cu aceeași problemă constant, dar vă asigur că dacă v-au îngrijorat informațiile prezentate, puteți să dați un search pe google și imediat vă apar niște soluții generale sau vagi, de care nu veți fi siguri dacă funcționează decât dacă le încercați. Schimbarea ține mereu de noi și de voința noastră, așa că, vă urez succes!