.jpeg)
Redactor: Isabel Popescu
Tehnoredactor: Teodora Botin
Grafician: Rebeca Dogaru
De unde vin credințele tale? Sigur crezi că opiniile tale sunt raționale și logice, așa cum susțin majoritatea oamenilor, dar te-ai întrebat dacă sunt mereu corecte? Căutând diverse informații pe internet, ai favorizat vreodată o teorie care era bazată pe o idee sau o credință personală, fără să cauți şi idei alternative sau contraargumente? Dacă da, iată răspunsul! De fapt, fiecare dintre noi se confruntă cu „confirmation bias”.
Definiție, pe scurt?
„Confirmation bias”, însemnând prejudecata confirmării unei anumite ipoteze, descrie tendința noastră inconștientă de a observa, de a ne concentra și de a acorda mai multă credibilitate dovezilor care sunt în concordanță cu convingerile și ideile pe care le avem deja asupra unei teme. Aceasta explică de ce două persoane cu opinii opuse asupra unui subiect pot să se simtă validate de propria concepție. Prejudecata de confirmare influențează, de asemenea, modul în care asimilăm informații, dar și modul în care interpretăm și ne amintim informațiile.
Ce este și cum funcționează?
Prejudecata de confirmare este o „scurtătură” cognitivă pe care o folosim atunci când colectăm și interpretăm informații. Evaluarea dovezilor pro și contra necesită timp și energie, de aceea creierul nostru caută comenzi cât mai rapide pentru a face procesul mai eficient. Așadar, creierul nostru a dezvoltat aceste scurtături numite „euristice”. Euristicele constituie strategia cognitivă pe care o utilizăm în scopul căutării dovezilor care susțin cel mai bine ipotezele noastre - fiind cel mai ușor accesibile, mai ales cele pe care le avem deja. Ne-am adaptat să alegem calea cu cele mai mici rezistențe de mii de ani și o facem în continuare. Mulți oameni de știință au afirmat că utilizarea acestor comenzi pentru a lua decizii rapide în lumea modernă se bazează pe instinctele de supraviețuire din trecut.
Un alt motiv pentru care manifestăm uneori prejudecata de confirmare este pentru a ne proteja stima de sine. Această prejudecată cognitivă este cea mai pronunțată în cazul oamenilor cu opinii înrădăcinate, ideologice sau cu însemnătate emoțională. Opiniile profunde ne formează adesea identitățile, așa că respingerea lor poate fi uneori dureroasă. Am putea chiar crede că a greși sugerează lipsa inteligenței. Ca rezultat, de multe ori căutăm informații care să susțină, mai degrabă decât să infirme, credințele noastre existente. Acest lucru poate explica și de ce prejudecata de confirmare se extinde și la grupuri. Într-o lucrare din 2002, psihologii Harriet Lerner și Phillip Tetlock postulează că atunci când interacționăm cu ceilalți, avem tendința de a adopta convingeri similare pentru a ne încadra mai bine în grup. Gândirea confirmatoare în medii interpersonale poate produce „gândire de grup”, în care dorința de conformare are ca rezultat luarea deciziilor disfuncționale.
De asemenea, evitarea disonanței cognitive explică de ce această prejudecată este adaptivă. Disonanța cognitivă este un conflict mental care apare atunci când o persoană are două convingeri contradictorii și provoacă stres psihologic. Pentru a minimiza această disonanță, oamenii se adaptează prejudecății de confirmare, evitând informațiile care sunt în contradicție cu opiniile lor și căutând dovezi care să le confirme credințele existente. Evitarea provocărilor și căutarea de întărire afectează gândurile și reacțiile oamenilor în mod diferit, deoarece expunerea la informații contradictorii poate avea ca rezultat emoții negative.
Cum a fost descoperită?
În anii 1960, psihologul cognitiv Peter Wason a realizat o serie de experimente (Quarterly Journal of Experimental Psychology). El a demonstrat că oamenii au tendința de a căuta informații care le confirmă credințele existente. Te întrebi cum a demonstrat mai exact?
Peter Wason le-a arătat oamenilor o serie de trei numere, precum 2-4-6, întrebând care ar fi regula din spatele acelui aranjament. Pentru a ghici, subiecții puteau crea propriile lor serii, iar datoria cercetatorului era să le răspundă prin „da” sau „nu” celor trei runde de încercări. Poate că prima serie la care te gândești este de tipul 6-8-10 sau 1-3-5, iar dacă eu aș fi înlocul experimentatorului, cunoscând regula, ți-aș răspunde cu „da”. Dacă după aceste trei runde ești de destul de sigur că ipoteza ta e corectă, te poți opri din căutare gândindu-te că ai identificat regula corectă: secvența de numere pare. Însă este greșit!
Regula este simpla ”creștere a numerelor”. Unde este greșeala, atunci? În strategia de testare, conform lui Peter Wason, o secvență de 4-5-6 ar fi fost un test potrivit, deoarecenu corespunde regulii presupuse de tine și, totuși, ar fi primit din partea mea un „da” (din moment ce satisface regula). Prin urmare, asumpția ta ar fi fost falsificată. Marea majoritate au inventat tot felul de serii pe care le-au prezentat lui Wason, așteptând confirmarea. Aveau o regula în minte, alegeau trei numere în baza ei și solicitau confirmarea. Însă, foarte puțini au procedat invers: în loc sa creeze șiruri care sa le confirme ipoteza, să se gândească la exemple incompatibile cu reguladin capul lor. Astfel, demonstrează într-o manieră foarte ușor de înțeles una din cele mai răspândite erori pe care le fac oamenii, de la muncitori necalificați și infractori până la judecători, jurnaliști și evaluatori respectați pentru cunoștințele și vârsta lor.
Care este legătura cu internetul și media?
Informațiile care ne sunt prezentate în media nu reflectă doar ceea ce doresc utilizatorii să vadă, ci și convingerile și valorile designerilor. Astăzi, oamenii sunt expuși unui număr imens de surse de știri, fiecare variind în credibilitatea lor. Pentru a formula concluzii, oamenii tind să citească știrile care se aliniază cu perspectivele lor și folosesc doar anumite canale și site-uri pentru a-și obține informațiile.
Efectul bulei de filtru este un exemplu de tehnologie care amplifică și facilitează tendința noastră cognitivă către prejudecata de confirmare. Termenul a fost inventat de Eli Pariser și descrie izolarea intelectuală ce poate apărea atunci când site-urile web folosesc algoritmi pentru a prezice informațiile pe care un utilizator ar dori să le vadă și apoi furnizează informații utilizatorului în conformitate cu această predicție. În mod normal, preferăm conținutul care ne confirmă convingerile, deoarece necesită o reflecție mai puțin critică. Așadar, bulele de filtrare pot exclude informațiile care intră în conflict cu opiniile tale existente din experiența ta online.
De ce este important să conștientizăm și să evităm?
Rezultatul acestei prejudecăți este o vedere unilaterală și o incapacitate de a asculta opinii opuse sau chiar de a contribui la discuții cu alți oameni care au opinii diferite de ale tale. Astfel ne poate influența să nu luăm decizii optime, fie că este vorba de cele din viața de zi cu zi sau cele de la școală, locul de muncă etc.
Primul pas pentru evitarea prejudecății de confirmare este conștientizarea faptului că este o problemă. Înțelegând efectul și modul în care funcționează, este mai ușor să o identificăm. Profesorul de psihologie și scriitorul Robert Cialdini sugerează două abordări pentru a recunoaște când această prejudecată ne influențează luarea deciziilor: ascultă-ți instinctul și întreabă-te dacă ai lua și acum aceeași decizie ca în trecut. Oamenii au o reacție fizică la solicitările nefavorabile, cum ar fi atunci când o persoană ne împinge prea departe în a face ceva ce noi nu dorim. Chiar dacă în trecut am trecut prin experiențe neplăcute, nu ar trebui să folosim precedentul ca punct de referință. Al doilea pas este să ne concentrăm pe a începe cu o bază de fapt neutră când luăm decizii. Acest lucru poate fi realizat prin a avea una (sau, în mod ideal, mai multe) părți terțe care adună fapte pentru a forma un corp de informații mai obiectiv. Al treilea pas este căutarea unei afirmații contrare. O bună practică este să faceți o listă cu avantajele și dezavantajele luării unei decizii și să o reevaluați a doua zi cu mintea deschisă, detașată.
Deși este probabil imposibil să eliminăm complet prejudecata de confirmare, aceste măsuri pot ajuta la gestionarea și la luarea unor decizii mai bune!
Acest articol îți poate oferi deja o oportunitate de a evalua modul în care te-ar putea afecta prejudecata de confirmare. Poți lua în considerare recitirea paragrafelor anterioare și întreabă-te: Cu ce părți am fost automat de acord? Ce părți am ignorat? Nu cumva am trecut peste ele fără să-mi dau seama? Cum am reacționat la punctele cu care am fost de acord sau nu? Aș crede opusul acestor idei?
BIBLIOGRAFIE
Comments