.jpeg)
Redactor: Isabel Popescu
Tehnoredactor: Diana Mărgărit
Grafician: Ana Voiculescu
Tu la ce te gândești acum?
Deseori se întâmplă să ne pierdem concentrarea, mai ales când ne plictisim, iar mintea noastră profită de ocazie și începe să rătăcească. Poate ți se pare cunoscut momentul în care profesorul preda o lecție și ți-a „fugit gândul” la ce-ai făcut ieri sau pe unde ai fost, îți o amintești nostalgic o conversație sau te gândești la ce mai ai de făcut în ziua respectivă. Sigur ți s-a întâmplat, nu? Și nu doar la școala, mergând pe stradă, în autobuz sau acasă. În acele momente mintea noastră nu mai este prezentă și evadează într-un moment care a existat sau care nu s-a întâmplat (încă). Aproape că nu-ți mai dai seama cum a trecut timpul și de îndată ce ai revenit la „realitate” și te uiți la tablă, deja ai rămas în urmă cu o pagină...
Unde zboară mintea?
Poți face un mic exercițiu, lasă-ți mintea liberă și vezi unde se te va duce fiecare gând. Mintea ta poate călători în multe „locuri” într-un timp și spațiu creat de tine, ușor încetinit de restul lumii. Nu trebuie sa fie neapărat locuri, poate să fie un moment sau chiar o întâlnire, alteori călătoreşte printre regrete, rumegând ce s-ar fi întâmplat „dacă”, printre cuvintele pe care ți-ai fi dorit să le zici. Pe deasupra, mai călătoreşte în mintea altora. În special după ce ne certăm cu cineva drag sau se întâmplă ceva care ne tulbură devenim distrași și ne imaginăm conversații, anticipăm sau reluăm faptele întâmplate la nesfârșit. Ne învârtim în cercuri, nu știm ce să facem, pare că totul este haotic și făra sens.
Gândurilor noastre le place să-și imagineze cel mai mult. Trecem pe lângă oameni pe stradă, ne uităm la ei și ne aducem aminte de cineva pe care-l cunoaştem o dată, oare ce face acum? Sunt atâtea lucruri la care te poți gândi într-o zi încât dacă ai scrie tot ce-ti trec prin cap într-o zi ca oricare altă, ai fi profund surprins că va ocupa cateva pagini întregi, poate chiar mai mult.
De ce ne zboară mintea?
Conform unui studiu realizat în 2010 de Killingsworth şi Gilbert, mintea noastră rătăcește aproximativ jumătate (47%) din timp. Mintea începe să „zboare” şi nu mai ești conştient atunci când își schimbă focalizarea din cauza pierderii temporare a „meta-conştienţei“ (meta-awareness) - capacitatea de a şti la ce te gândeşti. Cercetătorii au descoperit că fenomenul de rătăcire a minții are loc când o parte din creierul nostru este activată, și anume rețeaua implicită a creierului (în engleză „Default Mode Network” – DMN). Această rețea implicită se referă la un grup interconectat de structuri cerebrale care interacționează una cu cealaltă pentru a ne oferi o imagine despre sine, cu privire la contextul actual, trecut și viitor, și intră în acțiune atunci când ne gândim, ne lăsăm gândurile să rătăcească liber. DMN este de fapt partea din creier care care rulează în neutru. Unele zone din DMN activate - de exemplu hipocampul - sunt asociate cu memoria și atenția. Ce ne leagă de fapt de prezent? Atenția. Atenția joacă și ea un rol important în formarea fenomenului de „minte rătăcitoare” numit în engleză și „mind-wandering”.
Torberger care a studiat fenomenul de „mind wandering” afirmă că o definiţie a minţii rătăcitoare trebuie să cuprindă trei caracteristici:
Schimbarea atenţiei de la sarcina curentă la gândurile spontane, îndreptate spre interior, independente de stimulii externi, realizată de rețeaua implicită (DMN),
Schimbarea nu este intenţională
Existența unui deficit de percepţie în relaţia cu sarcina desfășurată (fiindcă stimulii externi sunt procesaţi la nivel subconştient).
Când ne zboară mintea cel mai des?
Timpul petrecut în starea de „minte rătăcitoare” depinde de natura activităţii, variază de la individ la individ şi de la circumstanţe. În urma studiului realizat în 2010 menționat mai sus pe câteva mii de subiecţi s-a estimat că, în medie, mintea zboară aproximativ 30% din timp. Felul în care ne concentrăm este dependent de activitatea curentă pe care o facem în acel moment, de interesul pe care îl avem pentru aceasta, de motivație și de voință. În special, tindem să nu mai acordăm atenție obiceiurilor, de la închisul ușii, mersul spre casă, până la spălatul pe dinți, iar atunci mintea zboară cel mai mult, aproximativ 60% din timp, pe când dacă am sta de vorbă cu cineva, mintea ar zbura numai 30% din timp. Ție când îți zboară cel mai des mintea?
Cum putem evita?
Este dăunătoare această „rătăcire” a minții? „Ca orice instrument psihologic, rătăcirea minții poate fi dăunătoare dacă este folosită într-un context greșit (atunci când încercăm să ne concentrăm pe o sarcină) sau în exces (ne facem griji prea mult)”, sugerează Ethan Kross. Cu alte cuvinte, rătăcirea minții devine o problemă atunci când devine o distragere a atenției. Bineînțeles, acest mod de funcționare a minții rătăcitoare are și avantaje. Unul dintre beneficii este legat de creativitate, de exemplu când citim o carte ca să ne deconectăm începem să ne imaginăm scenariul și personajele, astfel ne îmbunătățim spiritul creativ. Un alt avantaj al acestui fenomen este că ne ajută la dezvoltarea capacității de autoreflecție, dacă ne antrenăm mintea. Spre deosebire de rătăcirea minții, în alte procese similare, cum este meditaţia, mintea călătorește în mod controlat, în sensul că se stabilește o perioada de timp și un scop.
Vestea bună este că putem folosi rătăcirea minții în avantajul nostru, dacă urmăm câțiva pași simpli, pentru a putea controla o parte din fluxul gândurilor:
Ia o pauză și practică o activitate fizică, fie câteva exerciții de stretching în casă sau ieșitul la plimbare. Important este să depășești dialogul tău intern cu o activitate fizică. Exercițiul fizic are multe beneficii suplimentare, cum ar fi reglarea răspunsului creierului la stres.
Vorbește cu cineva. Evită să rămâi blocat printre gândurile tale; poate fi dăunător fiindcă nu există o ordine reală în monologul tău. De asemenea, prin vorbirea cu un prieten vei avea o nouă perspectivă asupra situației. Însuși actul de a aranja gândurile într-o narațiune te ajută să le înțelegi mai bine și, prinzând contur, unele dintre grijile tale mai dispar.
Scrie ce gândești. Uneori, în creierul tău plutesc prea multe lucruri care îți fac mintea să rătăcească. În acest caz, te poate ajuta faptul de a scrie într-un jurnal pentru a te elibera. Este o alternativă la metoda convorbirii cu altă persoană.
Meditează. Mintea poate fi antrenată să se concentreze asupra meditației. Numeroase studii arată că practicarea meditației poate îmbunătăți capacitatea cuiva de a se concentra și de a acorda atenție. Dacă simți că mintea ta zboară, acordă-ți câteva minute pentru a vedea unde vrea să ajungă, pentru a te deconecta, iar după aceea poți reveni la sarcină.
Așadar, data viitoare când îți mai zboară mintea, reflectă puțin asupra situației și vezi ce este de făcut pentru a te întoarce înapoi în prezent. Poți să te întrebi ce poți face în continuare, astfel încât balanța să rămână echilibrată, atât în ceea ce privește concentrarea atenției, cât și libertatea, lăsând un gram de visare și creativitate.