De ce cred oamenii în teorii conspiraționale

Redactor: Valentina Cernea

Grafician: Matei Mănăilă

Este foarte probabil ca și voi la un moment dat în viață să fi fost atrași sau să credeți măcar o teorie consprațională, fie ea despre prima călătorie pe Lună sau ceva din repertoriul acesta, ori ceva mai inofensiv ca de exemplu, teorii despre mesajul unui film. Un studiu a constatat că aproximativ 50% dintre americani cred în cel puțin o teorie a conspirației. Nu este nimic rău la prima vedere, poate fi un subiect interesant care să pornească conversații captivante, dar este ceva ce am observat că poate fi periculos de mult prea luat în serios de unii oameni. Sunt persoane care aleg să nu aibă încredere în nimic și care se luptă cu orice le este prezentat, arătând semne foarte mari de frustrare interioară. Are acest fapt oare o explicație psihologică mai complexă?

Odată cu creșterea popularității conspirațiilor și expunerii publicului la aceste opinii, este posibil să se rănească sănătatea mintală a unora și relațiile prin dezvoltarea unei dependențe a teoriei conspirației. Când oamenii se obișnuiesc cu un anumit mod de gândire, este greu să vadă și alte perspective. Dependența teoriei conspirației poate avea un impact ascuns asupra modului în care cineva percepe evenimentele. Credința în teoriile conspirației poate crea un ciclu vicios de neîncredere. Oamenii care pică în această mentalitate pot experimenta unele dintre următoarele: anxietate, o pierdere percepută a controlului, stimă de sine scăzută, un sentiment de apartenență sau izolare, dezamăgire față de societate

Acestea fiind zise, ce provoacă oamenii să creadă în teoriile conspirației? Aceste opinii extreme apar atunci când oamenii creează legături între unul sau mai multe evenimente fără legătură, un proces care reiese din nevoia creierului uman de a găsi repere și asemănări. Cercetătorii au studiat diferitele motive pentru care oamenii cred în teoriile conspirației, iar multe dintre explicații includ următorii factori:

• O nevoie de înțelegere și coerență.

Când o persoană se confruntă cu suferință din cauza incertitudinii, mai ales când vine vorba de un eveniment la scară largă, mintea va începe să caute explicații care să conecteze punctele. Cei cu abilități analitice mai scăzute și cu o toleranță mai mică față de incertitudine sunt mai predispuși să creadă o teorie a conspirației. Acest lucru se datorează faptului că teoriile pot oferi adesea explicații pentru evenimente care par confuze, iar unii pot presupune că sunt înșelați în mod intenționat. Oamenii sunt, de asemenea, înclinați în mod natural să caute informații care să le confirme convingerile existente; aceasta este cunoscută sub numele de prejudecată de confirmare. Abilitatea de a răspândi cu ușurință informații pe internet a crescut credința în anumite teorii ale conspirației.

• O nevoie de control.

Dependența teoriei conspirației poate fi cauzată și de nevoia de a te simți în siguranță și în control. Când mintea umană se simte amenințată, identificarea a ceea ce cauzează pericolul fiind o modalitate de a face față anxietății. Cercetătorii care au studiat de ce oamenii cred în teoriile conspirației au găsit puține dovezi că a crede în aceste teorii ajută de fapt la reducerea anxietății sau la satisfacerea nevoii de a se simți sub control, este chiar invers. Efectele pe termen lung ale mentalității acesteia pot face ca oamenii să se simtă mai mai anxioși decât înainte, ca orice dependență sau cerc vicios.

• O nevoie de a aparține, sau chiar de a te simți special.

Aceste tendințe se poate forma și ca mecanism de apărare De obicei, cei cu o credință puternică în conspirații au neîncredere în autoritate, niveluri mai scăzute de încredere interpersonală și simt că sunt „eroii” din poveste - în timp ce cei care conspiră împotriva lor sunt „dușmanul”. Pe măsură ce societatea modernă devine mai complexă și informațiile sunt mai ușor răspândite, unii oameni se simt lăsați în urmă încercând să țină pasul. Când o persoană se simte dezavantajată, va găsi deseori modalități de a-și spori propriile percepții de sine.

În final, conspiraționoștii nu trebuie văzuți de oameni ce nu cred în aceleași concepte doar persoane ce susțin că vaccinul este un cip sau că artiștii și-au vândut sufletul. Ei pot avea niște frustrări ascunse ce nu se pot rezolva prin certuri pe internet, ci prin discuții civilizate și chiar ajutor.