Cum reacționează creierul la beat drop?

Redactor: Sara Vulpescu

Tehnoredactor: Alice Anescu

Fotograf: Ioana Furtună

Ascult și sunt pasionată de muzica house, stil de muzică în care ritmul și beat drop-ul sunt mult mai importante decât versurile și esențiale în a considera o melodie bună sau nu. Nu trebuie neapărat să știi care e faza cu muzica house ca să înțelegi ce vreau să spun când zic că, atunci când vine beat drop-ul unei melodii, poți simți adrenalină, o stare asemuită cu tensiunea de a urca pe un rollercoaster, chiar înainte de a coborî. Dar totuși ce este așa special la acest moment dintr-o melodie, ce și de ce ne face să ne simțim bine?

Este un comportament obișnuit, dar motivele pentru care oamenii răspund atât de puternic la bas nu sunt neapărat evidente. Unii oameni de știință au observat că creierul uman este mult mai adaptat la sunetele de joasă frecvență în comparație cu sunetele de înaltă frecvență. Alți cercetători au demonstrat că sunetele pe care le aude un făt în uter - bătăile inimii unei mame - joacă un rol semnificativ în dezvoltarea creierului.

În general, modul în care procesăm muzica depinde de așteptări. Beat drop-urile în

muzica dance nu urmează vreun model familiar. Sunt imprevizibile prin natura lor. În cadrul unui studiu, cercetătorii le-au cerut voluntarilor de la Universitatea din Kent să asculte un scurt fragment de muzică electronică. Au auzit cu aproximativ 14 secunde înainte de drop, drop-ul în sine și câteva secunde după aceea. EEG (electroencefalograma) măsoară activitatea diferitelor regiuni ale creierului. În acest studiu special, unele regiuni ale creierului au fost mai active înainte de beat drop decât după, în timp ce altele au devenit mai active imediat după. Zonele creierului care erau active chiar înainte de drop sunt, de asemenea, legate de experimentarea tensiunii și anticipării. Ar putea fi un exemplu de răspuns median senzorial autonom, sau ASMR, un fenomen senzorial în care stimulii de declanșare trimit literalmente frisoane furnicătoare pe coloana vertebrală. Astfel de stimuli ar putea fi orice, de la o secundă dintr-un cântec, până la o vizită la dentist. ASMR a fost considerat a fi pseudoștiință, dar oamenii de știință încearcă să investigheze de ce aceste experiențe aleatorii dau „braingasm”, care reduce stresul și îi face pe oameni atât de relaxați. În timp ce acest lucru este încă investigat, un alt studiu sugerează că muzica este conectată la părți ale creierului care controlează emoțiile, plăcerea și mișcarea și că totul se referă la anticipare și punct culminant. Creierul nostru eliberează dopamină, un neurotransmițător – o moleculă eliberată de sistemul nervos – implicat în mișcare, plăcere, recompensă și starea de spirit.

Kiralee Musgrove, de la Universitatea din Melbourne, explorează, de asemenea,

experiența drop-ului, concentrându-se pe EDM. Teoria ei este că ceea ce simțim în timpul apogeului este procesat în creier la fel ca alte pofte și ca dependența de droguri, ultima dintre acestea fiind asociată cu niveluri anormale de dopamină.

Ca iubitoare de muzică în general, știu că aceasta are un impact profund asupra

emoțiilor și că poate deveni dintr-o simplă ascultare, o experiență a întregului corp. Deși

modul în care muzica este tradusă în creier rămâne încă un mister, totuși, oricare ar fi explicația, cred că un lucru este cert: cultura umană este strâns înrădăcinată în ritm.