Coping mechanism

Redactor: Iris Cîrlan

Grafician: Andreea Negulescu

Este posibil ca mulți dintre noi să fi fost vreodată copleșiți de griji sau probleme din cauza cărora să nu putem să ne desfășurăm activitățile normale. Emoțiile puternice și stările dificile prin care trecem aduc și nevoia de a găsi soluții conștiente care să ne facă să uităm pentru un moment de stresul cu care ne confruntăm. Fiecare dintre noi experimentează aceste emoții diferit și le simte la o intensitate variată, astfel, ne adaptăm cerințelor proprii pentru a reduce impactul cauzat de evenimentele neplăcute cu care ne confruntăm. Pe de altă parte, deși anumite strategii de coping pot părea benefice pe termen scurt, pot provoca probleme mult mai mari și dificultăți în gestionarea sentimentelor în relație cu întâmplări neașteptate. Metodele de coping sunt parțial controlate de personalitatea noastră, însă pot fi influențate și de mediu social și natura factorilor de stres cu care ne confruntăm, putând fi extrem de variate de la persoană la persoană.

Psihologii Folkman și Lazarus au împărțit strategiile de coping în patru grupuri, și anume: concentrate pe probleme, pe emoții, căutarea ajutorului și găsirea unui scop. Autorul Weiten a identificat patru tipuri de strategii de coping: orientat spre evaluare (cognitiv adaptiv), orientat spre problemă (adaptiv comportamental), orientat spre emoție și orientat spre ocupație. Ulterior a fost adăugat și coping-ul de evitare ca unul dintre coping-urile axate pe emoție. Însă, de obicei, oamenii folosesc un amestec de mai multe strategii de coping, care se pot schimba în timp. Umorul este una dintre modalitățile cu care mulți adolescenții preferă să își comunice problemele, așadar, experiențele stresante pot fi, și sunt adesea, minimizate. Râsul poate reduce tensiunea musculară, poate crește fluxul de oxigen în sânge, exercită regiunea cardiovasculară și poate produce endorfine în organism. De asemenea, este posibil ca umorul să fie folosit de oameni pentru a simți un sentiment de control asupra unei situații, o modalitate de a scăpa temporar de un sentiment de neputință.

Socializarea cu prieteni sau familia poate fi atât un mod prin care să uităm de griji, cât și un mijloc prin care solicităm ajutorul unor persoane care pot privi obiectiv situația. Și rețelele de socializare sau platformele de streaming pot fi o formă de echilibrare emoțională, cât timp nu intervine izolarea și singurătatea. Muzica, scrisul, pictatul sau orice activitate relaxantă sunt, de asemenea, mijloace benefice de prin care să tratăm situațiile stresante sau dificile.

Din cauza mai multor factori, printre care lipsa abilităților adaptive de coping, numeroase persoane adâncesc și mai mult greutățile cu care se confruntă, prin obiceiuri nocive, care pot chiar și aduce alte afecțiuni grave. Alcoolul funcționează pentru a încetini sistemul nervos central, creând sentimente de relaxare, reduce inhibiția, judecata și memoria. Astfel, este ușor ca multe persoane să cadă în această capcană, folosit alcoolul ca o modalitate de coping. Însă, dependența, îndepărtarea de cei dragi și eșecul dezvoltării abilităților alternative de coping adâncesc și mai mult dificultățile de care voiau inițial să scape.

Unele tulburări alimentare pot fi provocate de astfel de obiceiuri dăunătoare, prin diete nesănătoase sau exagerate, ajungând într-un ciclu toxic în care sentimentul sau problema reală nu este niciodată abordată.

Mecanismele de coping sunt diferite pentru fiecare persoană, astfel, este important să găsim un mijloc sănătos, fie un nou hobby, fie o altă activitate relaxantă, prin care putem face față grijilor, fără să intensificăm starea de stres sau să aducem alte probleme dificile nouă sau celor din jur.