Consumerismul

Redactor: Bianca Bâsceanu

Tehnoredactor: Ilinca Savu

Grafician: Matei Mănăilă

„Dar stai, asta nu e tot!” - Reclamele ce descriu diverse produse numai cu adjective la gradul de comparație superlativ relativ au început să ne domine viața. Au evoluat cot la cot împreună cu oamenii, trecând de la un mic colț al revistei de duminică, pe care bunicii voștri o citeau în anii 1900, la colțul unei pagini web, pe care nici nu trebuie să îl vezi că uneori ți se deschide automat. Sau, în fine, reclamele pe care nu le poți sări de pe platforme de streaming de 15 secunde (da, mă refer la „tubul tu", en.), anunțurile pe care trebuie să le închizi pentru a citi un simplu articol...- lista continuă mult și bine.

Domeniul marketing-ului s-a dezvoltat feroce în ultima jumătate de secol. Dacă ieșim afară, la fiecare pas vedem câte o reclamă, fie sub formă de tabelă electronică, fie un pliant, fie un sticker lipit pe spatele unui indicator și nu numai. Cum ne afectează acest domeniu? Este calitatea vieții noastre distrusă de prezența constantă a reclamelor în fața ochilor noștri?

Răspunsul este mai mult ca sigur și clar „DA". Cel mai notabil fenomen apărut în urma întinderii excesive a promovării produselor și a companiilor producătoare este

„consumerismul". În esență, el descrie dorința de a consuma, ceea ce este evident și din nume; de a cumpăra lucruri spontan și de a avea numai cea mai nouă versiune a unui produs. Da, această dorință de a avea cele mai noi lucruri și de a fi cel mai bun există deja din firea umană, însă se poate afirma faptul că noul curent amplifică acest „defect de fabricație". Reclamele promovează apariția noilor game de produse, în special pentru a atrage atenția cumpărătorilor și câștigând un profit de pe urma acestuia. S-ar putea spune că ele sunt niște iluzii, întrucât sunt rare cazurile în care ele aduc o îmbunătățire semnificativă a versiunilor anterioare, dar și din cauza faptului că încurajează consumatorii să dețină vârful tehnologiei de moment. Astfel, se creeaza un fals sentiment de superioritate și o sfidare a legilor naturii, în care un grup restrâns de entități ar trebui să se afle în vârful piramidei sociale datorită faptului că sunt „cei mai buni".

Totuși, cumpărătorii sunt încurajați de reclame și chiar se încred în ele, fără să aibă neapărat confirmarea celor ce se afirmă în cadrul promovării. Oamenii ar susține faptul că au făcut alegerea corectă de a cumpăra un obiect nou în marea majoritate a contextelor sociale, chiar încercând să se convingă și pe ei înșiși în cazul în care achiziționarea produsului a fost o greșeală sau nu se comportă precum a fost promovat. Validarea faptului că și-au cheltuit banii într-un mod înțelept și pentru faptul că își permit din punct de vedere financiar să aibă cele mai noi lucruri sunt sub influența directă a „consumerismului", întrucât oamenii consumă, pe lângă strictul necesar, pentru a fi apreciați în era contemporană. Acestui raționament i se atribuie și succesul mărcilor de firmă comparativ cu nume generice sau chiar necunoscute, fiind vorba despre aprecierea hainelor scumpe de către semeni, cu toate că din punct de vedere al calității materialului sunt egale sau chiar inferioare unor mărci comune și ieftine. Ironia acestui fapt este caracterizantă și pentru o parte din societatea românească, mulțumită „bombardierilor" ce reprezintă chiar tipologia omului arhiconsumerist. În lipsa unei educații financiare și psihologice de a înfrâna impulsurile momentane, ei ajung să își valorifice identitatea în funcție de averea lor, dar, în mod special, în funcție de cantitatea și presupusa calitate de vârf a acesteia. Putem spune că reclama a ajuns să corupă oamenii vulnerabili, dacă vreți, la nivel mondial.

Mai mult, domeniul marketing-ului a ajuns să se bazeze chiar pe acest „consumerism". Cel mai bun exemplu al nocivității gândirii consumeriste este chiar Black Friday. Magazinele scumpesc prețurile produselor timp de două luni înaintea vinerii de după „Thanksgiving", astfel încât clienții nechibzuiți financiar să pice în plasa unei reclame false a ieftinirilor. Dacă stăm să ne gândim, nici nu ar avea sens o ieftinire atât de semnificativă, întrucât întregul lanț al producției și punerii în vânzare a produselor ar avea de pierdut o cifră de afaceri semnificativă. Totuși, lumea se înghesuie în toate magazinele ca să prindă reduceri „acum", luându-și obiecte de care nu au nevoie și pe care le-au cumpărat doar pentru că ar avea un presupus câștig față dacă le-ar cumpăra la o dată ulterioară. Ceea ce este fals, așa cum am explicat și în paralela de mai sus, însă mai grav este faptul că oamenii participanți la „Black Friday" se afundă în capcana consumerismului și continuă să propage curentul și în afara unor evenimente de acest tip. A consuma nu înseamnă a folosi, însă această opoziție nu este cunoscută tuturor, în ciuda faptului că interacționăm cu aceste comportamente zilnic.

Așadar, aveți grijă cum și ce cumpărați, deoarece s-ar putea ca realitatea să fie diferită și să vă înșelați. Vă invit să vă gândiți și voi la cum v-a influențat cultura consumării, viața, dar mai ales cum ați putea să o combateți.