top of page
Search
Yasmine Bechi

Clișeul „Manic Pixie Dream Girl”


Redactor: Anisia Jecan

Tehnoredactor: Alice Anescu

Grafician: Andreea Negulescu


Dacă ați văzut vreodată un film sau serial care v-a lăsat impresia că personajul feminin prezintă trăsături oarecum ciudate, exagerate sau nerealiste și pare că există doar pentru a contribui la evoluția de caracter a protagonistului masculin, ei bine, țin să vă anunț că acest clișeu este adesea întâlnit și poartă numele de „Manic Pixie Dream Girl”, sau pe scurt MPDG.

„Manic Pixie Dream Girl” se referă la un anumit tip de personaj feminin, un interes romantic bizar, unidimensional, care există doar pentru a contribui la povestea personajului masculin, de regulă având o personalitate oarecum plictisitoare și anostă. Aceasta îl învață să trăiască cu adevărat și să se distreze, însă cam aici se încheie orice complexitate a caracterului. MPDG este doar o fantezie a protagonistului, nu este prezentată drept o persoană reală, cu motivații interne proprii, ci doar ca o „unealtă” în evoluția personajului masculin, cineva pe care acesta trebuie să-l „repare” sau salveze. Niște exemple populare ar fi Alaska din cartea lui John Green „Looking for Alaska”, Ramona Flowers din „Scott Pilgrim vs the World”, personajul lui Natalie Portman din „Garden State”, Holly Golightly din „Breakfast at Tiffany’s” sau Summer din „500 Days of Summer”.

Mai mult de atât, de regulă, un astfel de personaj este prezentat drept cineva care suferă de boli mintale, precum anxietate, depresie sau bipolaritate. Acesta nu ar fi un lucru rău, dacă bolile respective ar fi tratate cu seriozitate și folosite pentru a construi o complexitate a personajului feminin, însă, din păcate, problemele sunt prezentate în mod superficial, cu un singur scop: existența unui „obstacol” în misiunea protagonistului de a-și trăi marea iubire.

Există nenumărate moduri de a introduce personajele feminine în filme sau cărți, fie că este drept interes romantic sau nu, fără a fi nevoie ca acestea să fie scrise într-un fel unidimensional. Deși cu timpul a scăzut în popularitate, acest clișeu a fost foarte des folosit și îndrăgit de public, deorece oferă o imagine ideală a unei iubiri în care personajul feminin este o persoană unică, specială, fermecătoare. Chiar dacă suferă de diverse probleme personale, acestea o fac să fie văzută drept o „domniță la ananghie” și devin doar un alt prilej pentru protagonist de a o salva, de regulă, de ea însăși. Cine nu și-ar dori să fie văzut ca un „erou”? Totuși, personajele feminine nu ar trebui să existe doar ca o completare a celor masculine, ci drept caractere independente și complexe, cu propriile povești.

Acest clișeu poate lăsa publicul cu niște așteptări nerealiste sau exagerate când vine vorba de femeile din viața de zi cu zi, deoarece „Manic Pixie Dream Girl” nu este o persoană reală, existând doar în viziunea protagonistului și fiind întotdeauna privită prin ochii lui.

50 views0 comments

Recent Posts

See All

Comments


Post: Blog2_Post
bottom of page