.jpeg)
Redactor: Isabel Popescu
Tehnoredactor: Alice Anescu
Grafician: Ilinca Ciochia
Să presupunem că aveți un proiect de lucru în echipă și încă nu v-ați organizat, iar profesoara vă întreabă de ce nu sunteți gata încă. De aici încep acuzațiile în cadrul echipei „Tu niciodată n-ai timp!”, „Ție nu-ți convine ce scriu alții!”, „Iar lași totul pe ultima zi!”, fiecare își ține partea lui și astfel începe blame game. Care ar fi primul tău gând într-o astfel de situație? Ți-ai da seama cine ar fi de vină, ei sau tu?
Cine „joacă” blame game?
Nu toți avem aceleași „șanse” să intrăm în acest joc al acuzațiilor și să fugim de răspundere, demonstrează unele cercetări, ci anumite tipuri de persoane ar putea fi mai predispuse decât altele. Pe de o parte, există persoane care pot găsi întotdeauna pe altcineva de vină pentru orice nereușită în viață, pornind de la cele mai mici lucruri până la evenimente majore. Dacă la proiect nu a luat 10, sigur unul dintre colegii de echipă s-a bâlbâit prea mult la prezentare sau a adăugat o informație greșită. În plus, unii aleg să dea vina pe soartă sau pe o putere superioară, când consideră că deja este peste măsura lor sau a celor din jur pentru a fi cauza eșecurilor. De ce altfel ar fi căzut copacul peste mașina mea? Pe de altă parte, se află oamenii care se autoînvinovățesc pentru tot, chiar și atunci când nu au avut nimic de-a face cu un rezultat nefericit (în acest articol ne vom concentra pe prima categorie de persoane: cei care „pasează” vina altora).
De ce dăm vina pe alții?
Există mai multe cauze care pot declanșa acest fenomen, fiind corelate între ele, dintre care cele mai importante sunt:
Evitarea responsabilității: apare atunci când oamenii nu își recunosc greșelile fiindcă preferă să aplice „planul B”. Să arunci vina pe colegul tău este mult mai ușor și mai convenabil decât să gestionezi tu o problemă, atunci de ce nu? Nu mai pierzi nopțile în fața calculatorului verificând proiectul înainte de a-l trimite, și dacă se întâmplă să fie ceva greșit, nu e doar vina ta, ceilalți de ce n-au fost atenți?
Ascunderea propriilor greșeli: se manifestă când persoanele doresc să fie văzute într-un mod pozitiv de cei din jur, fără să le pese de consecințele pe termen lung, precum dezvoltarea unei imagini distorsionate asupra sinelui, inabilitatea de a rezolva problemele cu care se confruntă, axându-se pe cele pe termen scurt: „să nu mă fac de râs în fața clasei”.
Folosirea vinei ca mecanism de apărare: în încercarea de a ne proteja pe noi înșine de potențiale sentimente de vinovăție sau anxietate, tindem să aplicăm metodele enumerate mai sus: să dăm vina pe alții și să ne ascundem propriile greșeli „sub preș”, uneori chiar inconștient.
Cum îți dai seamă că cineva ia parte la „joc” ?
Uneori poate fi destul de evident când cineva ascunde adevărul sau dă vina pe alt coleg. Însă, alteori, poate fi mai subtil. Câteva indicii sunt: arătarea cu degetul „Marta trebuia să verifice acele cifre înainte de prezentare”, negarea în mod constant „Nimeni nu mi-a spus că trebuie să includem imagini în prezentare, de unde trebuia să știu?”, excluderea constantă a unui sau mai mulți membrii ai echipei, care mai târziu sunt etichetați drept „țapul ispășitor”, dacă ceva merge prost.
Care este impactul asupra noastră și a celorlalți?
Blame game modelează felul în care privim lumea și pe cei din jurul nostru, ne izolează unii de alții, ne face concurenți în loc de parteneri, duce la neîncredere și superficialitate, atât la școală, cât și cu prietenii și cei dragi. Învinovățirea altor persoane are un efect negativ dublu, deoarece creează tensiune și resentimente în orice relație.
Acest joc vicios nu duce niciodată la rezultate favorabile. Mai multe cercetări arată că oamenii care dau vina pe alții pentru greșelile lor pierd statutul, învață mai puțin și au rezultate mai proaste față de cei care își susțin greșelile.
Cum putem evita „să pasăm” vina pe alții?
Gândește-te de două ori înainte de a da vina pe altcineva: tentația este uriașă de a arăta cu degetul în altă parte atunci când greșești. Rezistă-i! Nu numai că vei câștiga respect și loialitate din partea adepților tăi, dar vei contribui și la prevenirea apariției acestui joc.
Recunoaște când dai vina: oamenii care dau vina pe alții fie tind să folosească afirmații absolute („nu mă ajuți niciodată”, „mă ataci mereu”), fie se concentrează pe așteptări („ar fi trebuit să mă suni mai devreme”). Unii oameni dau vina pe alții ca un obicei. Alții o fac ocazional. Dar tu?
Concentrează-te pe soluții: „Accentul ar trebui să fie mutat de la cine este de vină la ceea ce se poate face în acest sens. În loc să desemnați o persoană către care să direcționați frustrarea, concentrați-vă energia asupra problemei, inclusiv asupra modalităților de a o corecta și a modului de a preveni ca aceasta să se întâmple în viitor”, spune psihologul Romanoff.
Atribuie responsabilități în mod egal coechipierilor: toată echipa ar trebui să fie conștientă de ceea ce trebuie să facă și ce fac ceilalți. Acest lucru poate ajuta la reducerea ambiguității, lăsând mai puțin spațiu pentru ca oamenii să arate cu degetul către alte persoane. În plus, poate ajuta la stimularea sentimentului de responsabilitate personală.
Răspunde cu empatie: chiar dacă un coleg este cu adevărat de vină, pot exista și alți factori de luat în considerare. Poate că au fost suprasolicitați sau o urgență în familie i-a determinat să treacă cu vederea alte aspecte precum proiecte sau teme. Încearcă să oferi sprijin în loc de critică. Dacă vrei să critici, fă-o într-un mod constructiv, nu jignitor.
Data viitoare, înainte să arunci priviri acuzatoare celor din jur, ia o pauză de reflecție. Ai fi putut face ceva diferit pentru a evita situația? Încearcă să privești greșelile și din altă perspectivă - ca pe un mod de învățare, dar amintește-ți că trăiești într-o lume imperfectă!
BIBLIOGRAFIE
Comentarios