Asocierea dintre boli mentale și genialitate

Redactor: Elisa Velicu

Tehnoredactor: Teodora Olariu

Grafician: Sara Iliescu

Potrivit aforismului lui Aristotel - „Nu există geniu fără un strop de nebunie”, genialitatea este deseori asociată cu tulburări mentale, precum: depresia, bipolaritatea, schizofrenia și alte boli din acest spectru. Istoria a generat colecții întregi de oameni geniali cu boli mintale, care demonstrează ipoteza de mai sus: Ludwig van Beethoven - tulburare bipolară, Michelangelo - autism, Charles Dickens - depresie. Desigur, nu a spus nimeni că bolile mintale sunt inevitabile în cazul unui IQ ridicat, însă incidența lor printre personalități cu capacități extraordinare, este evidentă.

Desigur, este clar că, dacă ne raportăm structural la creierul unui geniu, ne gândim la circuite și sinapse diferite față de cele ale unui om normal. Fie că vorbim de agilitate, creativitate, gândire critică, toate astea sunt la superlativ în creierul unei persoane înzestrate. Așadar, o legătură directă cu această afirmație este că, dacă activitatea cerebrală este modificată astfel încât să producă schimbări în zona creativității, ne putem aștepta să fie alterată și în alte zone ce țin de integritatea mentală. În concluzie, inteligența nativă crescută este o binecuvântare cu o față ascunsă.

De la Vincent Van Gogh la Sylvia Plath, drumul de la boala mintală la geniul creativ a fost parcurs de mulți artiști și scriitori. Acum, cercetătorii spun că obțin noi indicii despre legătura misterioasă dintre indivizii extrem de creativi și tulburările mentale, cum ar fi depresia maniacală. Un nou studiu arată că artiștii sănătoși sunt mai asemănători ca personalitate cu persoanele cu depresie maniacală decât alți oameni sănătoși din populație. Cercetătorii au prezentat rezultatele săptămâna aceasta la reuniunea Asociației Americane de Psihiatrie din Philadelphia.

Astfel, în urma unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Semmelweis, din Ungaria, s-a descoperit că mințile creative au o genă comună cu cele ale unor forme ale nebunie. Gena comună se numește neuregulin 1 și joacă un rol în dezvoltarea mentală, dar o variantă a ei este asociată cu bolile mintale, precum schizofrenia sau tulburările bipolare, aflăm din concluziile trase în urma studiului. O altă universitate de prestigiu, cea din Toronto, scoate în evidență faptul că persoanele creative pot înmagazina mai multe informații decât un om normal, datorită unor inhibiții latente aproape nule. Jordan Peterson, profesor de psihologie din cadrul acestei universități, a explicat: „acest lucru semnifică faptul că persoanele creative rămân în contact cu informațiile în exces care vin mereu din mediul înconjurător. Un om normal clasifică un obiect, iar apoi uită despre acesta, chiar dacă obiectul respectiv poate fi mai complex și mai interesant decât ar putea crede”.

Răspunsul pentru toate aceste afecțiuni, care prejudiciază raționamentul persoanelor creative, a fost găsit de cercetători în talamus, mai exact în receptorii D2. Acești receptori inhibă transmiterea impulsurilor nervoase, dispariția lor treptată afectând luarea de decizii bazate pe greșelile din trecut. Astfel, persoanele care au o deficiență la nivelul acestor receptori sunt mai puțin influențate de greșelile pe care le fac în trecut, fiind predispuse să le repete. Șeful unei echipe de cercetare din Suedia a clarificat acest lucru spunând că “sistemul dopaminergic al persoanelor sănătoase și deosebit de creative are unele asemănări cu cel al bolnavilor de schizofrenie”.

În final, să reținem că genialitatea vine la pachet cu afecțiuni mentale, care sunt responsabile de tulburările suferite de cei care au îmbogățit universul intelectual. Așadar, voi ați fi dispuși să vă asumați riscul nebuniei de dragul genialității?