Adapatarea în medii noi

Redactor: Diana Mărgărit

Tehnoredactor: Giulia Ciubucciu

Grafician: Andreea Negulescu

„Trebuie să te integrezi, altfel o să rămâi fără prieteni, fără viață socială, fără viitor. O să rămâi singur, uitat de lume.” (Carl)

Ți se pare o exagerare? Poate chiar este. Totuși, unii ar face orice să evite situația descrisă de Carl. Dacă și tu te numeri printre ei, articolul acesta te va ajuta să abordezi problema altfel.

Dacă nu ești în primul an de liceu, te invit să faci o călătorie în trecut, să retrăiești emoțiile firești ale primei zile de bobocel, în care probabil erai nesigur dacă o să te integrezi sau nu, dacă vei reuși să stabilești relații bune cu noii colegi de clasă, găsind grupul de prieteni potrivit pentru tine și, probabil, mai adăugăm și o doză de oarecare teamă de respingere. Dacă ai simțit măcar ceva din cele menționate, poți continua să citești!

Acum, pentru că ești încă aici, vreau să te proiectezi în viitor (mă joc puțin cu mintea ta:)) și să te gândești la un răspuns pentru următoarea întrebare: crezi că, peste câțiva ani, când vei intra la facultatea la care îți dorești și vei fi înconjurat de oameni cu care automat vei împărtăși aceleași interese, vei mai avea vreo teama de a nu rezona cu acele persoane?

Ei bine, chiar dacă veți avea aceeași sfera de interes, a rezona cu o persoana nu se limitează numai la a fi pe aceeași lungime de undă, din punct de vedere academic, sau de a avea aceleași obiective în viața, pentru că, nu uita că principiile pe care le urmați pentru a ajunge acolo și valorile la care țineți cu adevărat sunt cele care vă definesc de fapt – adică vă aseamănă sau vă deosebesc.

Ceea ce mulți greșim este că, din teama de a nu ne adapta social, uneori căutăm să ne schimbăm sau să facem compromisuri ca să fim pe placul celor din jur.

Pentru că nu am dat nicio definiție a adaptării sociale – deși, intuitiv, toată lumea știe ce înseamnă - aceasta reprezintă procesul de adaptare a unei persoane la o societate și determină măsura în care suntem capabili să trăim într-un nou mediu social și să legăm relații interumane. Acum, să nu se înțeleagă că, dacă am nimerit în grupul nepotrivit de persoane, suntem incapabili să trăim în societate :).

Încă un lucru interesant este acela că o persoană se poate adapta pasiv, adică fără a modifica nimic din viața sa, sau în mod activ, schimbând condițiile propriei vieți. Stăteam și mă întrebam înainte să scriu acest articol: oare este sănătoasă această adaptare activă?

Practic, ea presupune să le permiți persoanelor din jurul tău să te influențeze, copiind niște comportamente, adică asemănându-te cât de mult posibil cu ceilalți. Această adaptare activă reprezintă, în mare parte, influența anturajului. În momentul în care adaptarea activă vine dintr-un propriu impuls, când identifici niște modele care se potrivesc cu valorile tale de viață, atunci ea are un rol constructiv. De cealaltă parte, în momentul în care decizi să schimbi condițiile propriei vieți, să accepți anumite lucruri cu care în trecut nu erai de acord, doar în încercarea de a fi pe placul celorlalți, s-ar putea să îți înăbuși personalitatea. De aceea, uneori este mai bine să te adaptezi pasiv și, de ce nu, poate să devii chiar tu modelul cuiva. Te-ai gândit la asta?

În altă ordine de idei, stima de sine are și ea un rol esențial. Specialiştii susţin că, dintre toate judecăţile pe care individul le formulează în viaţă, niciuna nu are atât de mare importanţă precum aceea referitoare la el însuşi.

Deşi majoritatea lucrărilor de specialitate subliniază legătura strânsă dintre stima de sine scăzută şi neadaptarea socială, proporţiile date la cele două dimensiuni nu sunt relevante pentru a stabili o relaţie de cauzalitate-efect între ele. Nu numai stima de sine scăzută generează neadaptare, ci şi stima de sine mult prea crescută (infatuarea) prezintă o relaţie mai accentuată cauzalitate-efect.

Așadar, sfatul este să nu treci niciodată peste principiile tale din dorința de a te adapta, iar dacă vreodată te vei simți trist pentru că nu ești integrat într-un anumit grup, oprește-te o clipă și întreabă-te de ce. Oare pentru că nu aveți aceleași norme morale? Dacă așa stau lucrurile, fii bucuros că nu faci parte din grupul respectiv.