Redactor: Iris Cirlan
Grafician: Briana Bercu
De obicei conceput greșit ca fiind doar o nevoie de a fi foarte organizat sau obsedat de curățenie, OCD-ul este, de fapt, o tulburare mintală care provoacă gânduri sau senzații repetate nedorite (obsesii) sau dorința de a face ceva din nou și din nou (compulsii). Nu sunt simple ticuri sau obiceiuri, ci gânduri sau acțiuni care sunt dincolo de propriul control și interferă cu munca, viața socială sau o altă parte a vieții. Condiția este asociată cu ticuri, tulburarea de anxietate și un risc crescut de sinucidere. Persoanele cu OCD nu au doar simple rutine pe care le urmează cu strictețe, ci se confruntă cu stări mult mai adânci de atât.
Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri nedorite, intruzive, precum teama de germeni sau contaminare, gânduri agresive față de ceilalți sau de sine sau nevoia constantă de a avea lucrurile simetrice sau într-o ordine perfectă. Compulsiile sunt reacțiile la obsesii, cu scopul de a diminua sentimentul de neputință, precum curățarea excesivă, aranjarea lucrurilor într-un mod particular și precis, verificarea în mod repetat a lucrurilor, cum ar fi verificarea în mod repetat pentru a vedea dacă ușa este blocată sau dacă cuptorul este oprit. Deși există forme infinite de OCD, o persoană cu OCD se poate încadra într-una dintre aceste patru categorii principale: control; contaminare / contaminare mentală; simetrie și ordonare și gânduri intruzive. Controlul sau verificarea se efectuează adesea de mai multe ori, uneori de sute de ori, provocând un impact semnificativ asupra vieții persoanei, întârzierea la școală, muncă, ocazii sociale și alte întâlniri. Curățarea sau spălarea se efectuează adesea de mai multe ori, însoțită de ritualuri de spălare repetată a mâinilor sau a corpului până când persoana „simte” că este curată, mai degrabă decât cineva fără OCD care se va spăla sau curăța o singură dată până când va „vedea” că este curată. Aceste lucruri pot avea un impact asupra capacității unei persoane de a păstra locuri de muncă și relațiile, motiv pentru care este ofensator să asociem OCD-ul cu simple obiceiuri.
OCD este de obicei tratat cu medicamente, psihoterapie sau o combinație a celor două. Deși majoritatea pacienților cu OCD răspund la tratament, unii pacienți continuă să prezinte simptome. Uneori, persoanele cu OCD au și alte tulburări mentale, cum ar fi anxietatea, depresia și tulburarea dismorfică a corpului, o tulburare în care cineva crede din greșeală că o parte a corpului lor este anormală.
Cauzele nu sunt pe deplin înțelese, există mai multe teorii, inclusiv: compulsiile sunt comportamente învățate, care devin repetitive și obișnuite atunci când sunt asociate cu ameliorarea anxietății; OCD se datorează factorilor genetici și ereditari sau anomaliile chimice, structurale și funcționale din creier. Este posibil ca mai mulți factori să interacționeze pentru a declanșa dezvoltarea OCD. Cauzele care stau la baza lor pot fi influențate în continuare de evenimente stresante din viață, schimbări hormonale și trăsături de personalitate.
Comments