Iluzia înțelegerii
- psihototemmagazine

- 2 hours ago
- 3 min read

Redacție: Anastasia Corradi
Tehnoredacție: Alessia Munteanu
Grafică: Carina Bogza
PR: Delcea Laura
Ce înseamnă iluzia înțelegerii?
Iluzia înțelegerii se referă la modul în care oamenii se consideră întru totul cunoscători ai unui concept, chiar dacă ceea ce aceștia știu este vag. Fenomenul este o dovadă că tot ceea ce înseamnă capacitatea de înțelegere a unei persoane este un lucru limitat, bazându-se și găsindu-și confort în narative simplificate sau în credința că orice informație externă e internalizată. Astfel, oamenii tind să creadă în erori care pot părea convenabile datorită poveștilor plăcute pe care le creează.
Cum se manifestă?
Ți s-a întâmplat vreodată să ai impresia că știi foarte bine ceea ce înseamnă un obiect simplu sau poate chiar un concept complex, dar atunci când ai fost rugat/ă să îi dai o definiție, te-ai blocat? Ei bine, acest lucru se numește un exces de încredere, overconfidence. Din asta reiese tot procesul de iluzie că ai toate aceste cunoștințe. Frecvent, se întâmplă să spui "Știam eu!" după o acțiune care a avut loc în trecut, lucru care nu îți dovedește în niciun fel intuiția, ci doar te face să crezi că înțelegi atât de bine trecutul, încât poți prezice evenimente din viitor. Ideea că ai știut și încă știi ce a fost anterior îți dă un fel de siguranță în legătură cu faptul că ai dreptate despre viitor.
Iluzia accentuată de dorințele oamenilor
În general, oamenilor le plac poveștile scurte, simple, cu un parcurs constant, care au ca și rezultat un lucru de aceeași natură cu începutul, de cele mai multe ori pozitiv. Narațiunile complexe, bogate în detalii și cu evenimente de naturi opuse par prea greu de urmărit. Evident, realitatea implică haos și incertitudine, suișuri și coborâșuri, dar mintea nu este satisfăcută de circul informațiilor dintr-o poveste reală, astfel că preferă o poveste vagă. Poveștile vagi oferă o viziune simplificată, care arată doar parcursul favorabil, însă modul în care sunt prezentate este unul hotărât, așa că omul acceptă informațiile ca și tot ceea ce este de știut, căpătând încrederea că este perfect cunoscător. Spre exemplu, dacă aș scrie despre înființarea Amazonului, una dintre cele mai cunoscute companii de vânzări online, și aș menționa că Jeff Bezos a înființat-o în anul 1994 numai ca un loc de piață online pentru cărți, însă a avut noroc și a putut să o extindă atrăgând cât mai mulți cumpărători prin prețuri mici, m-ai crede. Ai considera că asta e toată povestea, că să îți creezi propria companie este destul de ușor și, cu puțin noroc, totul va merge perfect. Ți-ai permite chiar să spui că știi întreaga poveste a înființării companiei, dar ai fi surprins de faptul că nu este așa. Ceea ce am menționat este o situație de care tuturor le place să audă, care le dă un exces de încredere în propriile cunoștințe și în propriile capacități.
Cu ce ne afectează comunitatea procesul de gândire a informațiilor?
În societate, informațiile sunt des distribuite, iar procesul de gândire devine mai greu, fără să avem certitudinea corectitudinii lor. Astfel, e mult mai ușor să preluăm ceea ce auzim și să considerăm adevărat, confundând, de fapt, experiența celorlalți cu a noastră. Totodată, predicțiile statistice pot produce răspunsuri care par corecte, dar nu pot fi înțelese din cauza contradicțiilor logice. Dacă un om își afișează încrederea în ceea ce spune, inconștient, mintea se modelează pe această încredere și o preia, creându-se din nou, iluzia înțelegerii.
Cum poate fi prevenită?
De preferat este să te informezi cât mai mult. Poveștile vagi, cu extrem de puține detalii ar trebui evitate sau măcar transformate, cu ajutorul documentației, în unele ce conțin haosul realității. Transformarea poate ajuta să faci diferența dintre ce știi și ce doar crezi. Propria judecată și gândire critică sunt necesare atunci când vrei să cunoști adevărul întru totul. Pur și simplu întrebându-te dacă lucrurile pe care le știi sunt corecte, dacă dorința de a îți dezvolta intelectul crește, ajungi la siguranța înțelegerii, nu numai iluzia acesteia.
Acum că ești conștient/ă de adevărata situație în care majoritatea se află atunci când crede că toate detaliile unui concept îi sunt cunoscute, vei încerca să lupți împotriva comodității sau te vei infiltra în iluzia mult prea frecventă?
BIBLIOGRAFIE:
Thinking, Fast and Slow- carte de Daniel Kahneman
.jpeg)


Comments