Psihologia în cultura pop - de la TikTok, direct la diagnostic

Redacție: Clara Popa

Tehnoredacție: Maria Musteață

Grafică: Clara Mutu

PR: Daria Cristea

---

Ai observat cum pe Instagram sau pe TikTok aproape fiecare postare vorbește despre ADHD, BPD sau OCD ori, mai recent, despre tipurile de atașament și cum să ne vindecam „inner child-ul”? Psihologia pop a transformat trăsăturile normale ale personalității în diagnostic și fiecare mic simptom într-o etichetă medicală. Cu toate acestea, cât de mult este real și cât e doar popularizare exagerată?            

    Termenul „psihologie pop” (populară) se referă la concepte, teorii și sfaturi psihologice simplificate, popularizate prin mass-media, cărți de dezvoltare personală și internet, adesea lipsite de o bază științifică. Aceasta poate oferi o îndrumare accesibilă, dar de multe ori denaturează complexitatea psihicului uman: totul este disponibil la un click distanță - dăm scroll pe platformele noastre de toate zilele, în căutare de a ne păcăli plictiseala. Deodată, ne întâmpină diverși creatori de conținut lipsiți de calificare psihologică, care ne oferă un insight în sănătatea mentală.

    În ultimii ani, scrollingul (derularea de imagini/videoclipuri) TikTok sau pe Instagram a devenit, pentru mulți, o formă de „consiliere psihologică”. Clipuri scurte, cu filtre și texte dramatice, menite să captiveze atenția, ne spun că anumite comportamente, de la procrastinare la anxietate, tristețe sau o ușoară oboseală, ar putea fi semne de ADHD, depresie sau chiar tulburări de personalitate cronice. Acest fenomen social a fost prezent din abundență în timpul pandemiei, când accesul la rețelele de socializare a devenit singurul mijloc de comunicare într-o lume a restricțiilor.

La momentul respectiv, diverși adolescenți și-au creat personalități online pentru a interacționa cu un grup mai larg de utilizatori. În fiecare săptămână, o nouă afecțiune era în trend: anxietatea, autismul și, în final, Tulburarea de Identitate Disociativă (DID). Utilizatorii respectivi primeau reacții de simpatie dacă postau despre afecțiunile lor, perpetuând un ciclu de consiliere psihologică online.

    Mai mult, psihologia pop tinde să simplifice excesiv realitatea. Tulburările mintale au criterii clare și necesită evaluare profesională, dar pe TikTok ele devin trenduri sau trăsături: „Dacă ești o persoană pasionată de curățenie, sigur ai OCD!”, „Ce bipolar ești, parcă te schimbi de pe o secundă pe alta!”. 

    Rezultatul este unul chiar ironic în natura sa, o conversiune din substantiv în adjectiv, de la BPD la „manic pixie girl” și de la reel la autodiagnosticare. Deseori, această conversiune duce la probleme de identitate autoinduse: persoana în cauză își însușește acest tipar, devenind astfel o extensie a tulburării pe care susține că o are. Se face o trecere bruscă de la „a avea ceva” la „a deveni ceva”.

    Totodată, acest proces inhibă cunoașterea personală. Substratul psihologic devine un amalgam de etichete, fără a constitui o persoană cu o gândire autonomă, independentă de bullet point-urile prezentate de câte un reel.

    Totuși, aceste discursuri aduc și un ajutor. Firește, fiecare fenomen online poate avea și o contribuție pozitivă. Deși psihologia pop vorbește deseori despre sănătatea mintală la un nivel general, lipsit de nuanțare, aceasta ne poate ghida către a consulta un medic specialist.