Horoscopul: Realitate sau ficțiune?

Redactor: Romina Șerbanică

Grafician: Maria Iacob

​ „Nu ne potriveam… eu eram scorpion şi el era gemeni.” „Normal că eşti prietena mea cea mai bună, doar eşti zodia leu şi suntem foarte compatibile!” „Evident că eşti emotiv şi romantic, aşa sunt racii!” Fiecare dintre noi cunoaşte minim o persoană pasionată de astrologie sau a auzit măcar o dată în viaţă întrebări precum: „Ce zodie eşti?” „La ce oră te-ai născut?” „În ce zodie ai planeta Marte?” , dar sunt oare toate aceste lucruri adevărate?

​ Aproape toate publicaţiile destinate publicului larg cuprind astăzi informaţii despre horoscop. Fecioară, Balanţă, Peşti, Leu, Berbec, Taur, etc — se crede că zodia sub care suntem născuţi ne determină trăsăturile de personalitate, banii, cariera, sau partenerul de viaţă.

Dar cum funcţionează astrologia?

Astrologia studiază mişcările şi configuraţia corpurilor cereşti considerând că acestea au o influenţă asupra evenimentelor naturale şi asupra destinului şi caracterului uman. Principalele corpuri cereşti studiate sunt soarele, luna şi planetele. Sunt analizate poziţiile relative ale astrelor, poziţionarea lor în „case” (diviziuni spaţiale ale cerului) şi modul în care se deplasează de-a lungul celor 12 constelaţii care formează semnele zodiacului.

Astrologia consideră că omul, pământul şi cosmosul sunt un singur organism ale cărui părţi sunt corelate, astfel încât ciclurile de schimbare ale universului se reflectă în evoluţia fiinţei umane. De asemenea, astrologii cred că ciclurile astrale nu determină cu necesitate evenimentele terestre, nu sunt o cauză pentru acestea, ci mai degrabă o influenţă.

Practicile astrologice au apărut în antichitate, fiind la origine încercări de a prezice schimbările determinate de anotimpuri sau de a interpreta evenimente naturale considerate mesaje din partea divinităţii.

Sunt oare reale informaţiile furnizate de horoscop?

Deşi de-a lungul timpului au fost realizate mai multe studii care să certifice veridicitatea informaţiilor furnizate de horoscop, până acum nimeni nu a reuşit să dovedească faptul că astrologia are dreptate. Studiile respective au fost criticate de comunitatea ştiinţifică pentru calitatea slabă a metodelor şi pentru procesarea eronată a datelor. Pe de altă parte, nimeni nu a reuşit să dovedească limpede că nu există nicio corelaţie între evoluţia corpurilor cereşti şi destinul uman. Astfel încât, la momentul actual nu se poate şti cu siguranţă dacă astrologia are dreptate sau se înşeală.

Efectul Forer sau Barnum

Ceea ce se ştie cu siguranţă şi se poate observa şi cu ochiul liber este că informaţiile furnizate în ziare, la rubrica „Horoscop”, sunt extrem de vagi şi generale. Cu puţină bunăvoinţă ele se pot potrivi oricui, întrucât toată lumea câştigă sau pierde bani, întreprinde călătorii, sau are dispute cu şefii ori subordonaţii.

Pe de altă parte, în psihologie este cunoscut un fenomen numit „Efectul Forer” sau „Efectul Barnum” prin care oameni acordă evaluări de înaltă precizie descrierilor personalității lor, presupuse a fi adaptate în mod specific pentru ei și care sunt, de fapt, vagi și destul de generale pentru a se aplica unui grup mare de oameni. Acest efect poate oferi o explicație parțială pentru acceptarea pe scară largă a unor credințe și practici paranormale, cum ar fi astrologia, prezicerea, citirea aurei și unele tipuri de teste de personalitate.

Efectul Barnum este un exemplu specific al așa-zisului „fenomen de acceptare”, care descrie tendința generală a oamenilor „de a accepta aproape orice feedback fals al personalității lor”. Un fenomen asociat și mai general este celal validării subiective. Evaluarea subiectivă apare atunci când două evenimente care nu sunt legate sau chiar aleatoare sunt percepute a fi legate, deoarece o credință, o așteptare sau o ipoteză necesită o relație. De exemplu, în timp ce citiți un horoscop, oamenii caută în mod activ o corespondență între conținutul său și percepția lor asupra propriei lor personalități.

În 1948, în ceea ce a fost descris ca un „experiment clasic” psihologul Bertram R. Forer a dat un test psihologic - așa-numitul „Diagnostic Interest Blank” - la 39 de studenți ai săi de la psihologie, cărora le-a spus că fiecare va primi câte o vignetă sau schiță de personalitate pe baza rezultatelor testului. O săptămână mai târziu, Forer a dat fiecărui elev o schiță pretins individualizată și a cerut fiecăruia să evalueze cât de bine li s-a aplicat. În realitate, fiecare elev a primit aceeași schiță.

În medie, studenții au evaluat precizia caracterizării ca fiind de 4,30 pe o scară de la 0 (foarte slabă) la 5 (excelentă). Numai după ce ratingurile au fost marcate, profesorul a dezvăluit că fiecare elev a primit o schiță identică întocmită de Forer după o carte de astrologie de la un chioșc. Schița conținea declarații vagi și destul de generale pentru a se aplica majorității oamenilor.

Experimentul dezvăluie că oamenii au tendinţa să considere adevărate descrierile personalităţii lor dacă dacă sunt suficientde vagi încât să se potrivească oricui şi dacă sunt formulate mai ales în termeni pozitivi.

Tu crezi în astrologie sau o consideri o ficţiune?