Cum influențează fericirea gândirea omului?

Redactor: Maria Vasile

Grfician: Alexandra Onofreiciuc

Fericirea e ceva subiectiv, mereu a fost și mereu va fi și poate apărea în cele mai neașteptate momente. Toți ne legăm de lucrurile mici, zicem că orice gest poate duce la fericire și chiar așa e, dar partea interesantă este cum ne afectează, ce lasă în urmă sa. Toate sentimentele te transformă, dar fericirea chiar te schimbă cu tot pentru că toți vrem să ne bucurăm de o clipă cu alți ochi, chiar dacă ne place să recunoaștem sau nu. Nu este simplu să-ți găsești fericirea, în orice, dar odată ce o faci se înțelege cât merită și cât te schimbă, totul începe să prindă o altă lumină în viața noastră și ne lăsăm ghidați de ceva pozitiv odată ce o găsim.

Primul nostru instinct este să ne ținem de acea fărâmă de pozitivitate, să o descifrăm pe toate părțile, dar să n-o lăsăm să ne învăluie din frica de a nu fi vulenrabili, dar partea interesantă și descoperită de nu chiar atât de mulți oameni pe cât s-ar aștepta oricine ar fi renunțarea la acel zid ce ne „păzește” de necunoscut. Odată ce lăsăm tot, atunci suntem cu adevărat influențați. Lumea chiar pare mai roz, ca în zicala mult cunoscută, totul pare mai luminat, dar depinde de la persoană la persoană, dar un zâmbet nu cred că e niciodată rău. Putem ține de fericire cât vrem noi, nimeni nu poate spune ceva despre asta și pot vorbi despre anumite substanțe din corp ce se leagă de acest sentiment, dar mai bine mă leg de sentimentul în sine.

Nici nu cred că există o rețetă concretă pentru găsirea fericirii și cum ne poate afecta, ci doar trebuie să trăim până vom trăi și asta. Soarele vine după furtună mereu, nu invers, trebuie să simțim tot pentru a ști să ne bucurăm cu adevărat și pentru a ne ajuta să fim cea mai bună versiune a noastră. În ce putem găsi fericirea ? Cred că e atât de subiectiv totul încât fiecare găsim fericirea pură într-un lucru diferit, toți ne bucurăm și simțim altfel și asta ne face fericirea unică. Acest sentiment poate fi jucat ca o piesă de teatru, dar atunci când este real se vede, omul fericit are trăsături specifice acestei trăiri, se vede pe față acestuia tot. Credem că putem truca tot și să ne prefacem până dăm de adevăr, până ne dau prima dată lacrimile fără a fi triști, până se schimbă culoarea lumii.

Ne influențează, categoric. Probabil că ați observat oamenii ce zic despre alții că au față ce caracterizează un sentiment, mai ales fericirea poate fi citită, unora în ochi, altora în zâmbet, dar adevărul e frumos și pur când se leagă de bucurie. Când suntem mici vedem cu această culoare, ce treptat se duce, dar cine o păstrează sau o regăsește își regăsește și această copilărie, își găsește tinerețea prin prisma a tot ce se află în jur și a înfățișării din oglindă ce radiază pozitivitate. Fiecare ne-am întrebat măcar odată, pot garanta, cum se simte, cum știm că simțim fericirea și nu e doar ceva fals, dar ca orice alt setiment, este de descoperit. Putem nici măcar să nu ne dăm seama, iar după ce aflăm să plângem de fericire în față unei oglinzi șocați, sau putem să știm. Oricare varianta ar fi, sigur se merită oricare pentru acea fericire pură, inexplicabilă.

Putem încerca să explicăm de ce ne simțim așa, dar cred că doar sufletul știe. Mereu doar sufletul știe adevărul gol goluț, fără ziduri, înșelătorii și fațade. Ne găsim fericirea pe care o putem considera pură cu adevărat foarte greu, dar când o găsim ne schimbă, ne face oameni mai buni și ne lasă să mergem seara la culcare fără regrete. Ne influențează chiar dacă vrem, chiar dacă nu, doar o face. Poate porni tot de la ceva clișeic sau ceva ce înțelegem doar noi, nu putem explica sentimente prin formule sau definiții, putem doar să ne bucurăm cu lacrimi de bucurie în ochi.

Așadar, că să închei într-un mod mai personal, eu una consider că fericirea te schimbă, iar pe mine cel puțin m-a influențat să văd lumea colorat când mi-a fost greu, cât și pe cei ce îi văd cu un zâmbet „pur” din jurul meu. Nu cred că putem să înțelegem ce înseamnă acest sentiment, să dăm o definiție exactă, ci doar să ne bucurăm de efectul acestuia asupra gândirii noastre și nu numai.